MO/Prabhupada 0250 - Acționați pentru Kṛṣṇa, acționați pentru Dumnezeu, nu pentru propriul interes



Lecture on BG 2.6 -- London, August 6, 1973

Deci problema luptei... Trebuie să înțelegem că spiritul de a lupta există în fiecare. Nu-l poți înfrâna, nu-l poți opri. Noi nu spunem să-l oprești. Filozofii Māyāvādī spun "Oprește asta" dar așa ceva nu este posibil, Nu te poți opri. Pentru că ești o entitate vie, de aceea ai toate aceste înclinații. Cum poți să te oprești? Dar ar trebui utilizate corect. Asta-i tot. Ai spiritul de a lupta. Cum să-l utlizezi? Da. Narottama dāsa Ṭhākura recomandă, krodha bhakta-dveṣī-jane: "Cei care sunt invidioși pe Dumnezeu sau pe devotatul Domnului, poți utiliza furia asupra lor." O poți folosi. Nu poți renunța la furie. Problema noastră este cum să o utlizăm. Aceasta este conștiința de Kṛṣṇa. Totul trebuie utilizat. Nu spunem "Oprește asta, oprește asta." Nu. Tu... Kṛṣṇa spune, yat karoṣi, yaj juhosi, yad aśnāsi, yat tapasyasi kuruśva tad mad-arpanam (BG 9.27). Yat karoṣi. Kṛṣṇa nu spune "Fă asta, fă cealaltă." El spune "Orice faci, rezultatul ar trebui să ajungă la Mine." Aici poziția lui Arjuna nu este de a lupta pentru el însuși, dar el se gândește doar la el. El spune te avasthitaḥ pramukhe dhārtarāṣṭrāḥ, yān eva hatvā na jijīviṣāmas: (BG 2.6) "Ei sunt frații mei, rude. Dacă mor... Nu vrem să murim. Acum ei sunt în fața mea. Trebuie să-i omor?" Deci el gândește în termenii propriei satisfacții. El pregătește fundalul - cum persoanele materialiste se gândesc doar la satisfacția personală. La asta trebuie să renunțăm. Nu satisfacția personală, satisfacția lui Kṛṣṇa. Aceasta este conștiința de Kṛṣṇa. Orice faci, nu contează. Trebuie să verifici dacă o faci pentru Kṛṣṇa. Aceasta este perfecțiunea. Nu doar perfecțiunea, aceasta este perfecțiunea misiunii vieții umane. Viața umană este făcută în acest scop. Pentru că în afara formei umane, în viața animală ei sunt pregătiți pentru perfectarea bucuriei de simțuri, satisfacția personală. Ei nu gândesc că "Și alte animale..." Când există ceva de mâncare, un câine se gândește "Cum pot să o obțin?" El nu se va gândi niciodată la cum să o ia alți câini. Aceasta nu este în natura animală. Natura animală înseamnă propria satisfacție. Nu se pune problema de "Prietenul meu, familia mea." Ei nu împart nici măcar cu proprii copii. Poate ați văzut. Dacă este ceva de mâncare, câinii și copii săi, fiecare încearcă să-și ia partea. Acesta este un animal. Deci când aceasta se schimbă pentru Kṛṣṇa, aceasta este viața umană. Aceasta este diferența față de viața de animal. Și asta este de asemenea foarte dificil. De aceea întreaga educație, Bhagavad-gītā, cum să înveți oamenii, "Acționați pentru Kṛṣṇa, acționați pentru Dumnezeu, nu pentru propriul interes. Atunci veți fi încurcați." Yajñārthāt karmaṇaḥ anyatra loko 'yaṁ karma-bandhanaḥ (BG 3.9). Orice faceți, va produce o reacție, și trebuie să vă bucurați sau să suferiți acea reacție. Orice faceți. Dar dacă faceți pentru Kṛṣṇa, nu mai există reacție. Aceasta este libertatea voastră. Yogaḥ karmasu kauśalam (BG 2.50). Aceasta se spune în Bhagavad-gītā. Yoga, când ești în contact cu Kṛṣṇa, acesta este secretul succesului. Și această lume materială, lucrând... Altfel, orice faceți, orice munciți, va produce o reacție și va trebui să vă bucurați sau să suferiți.

Deci aici iar același lucru. Arjuna gândește în termenii, na caitad vidmaḥ kataran no garīyo (BG 2.6). Deci este confuz "Care, care tabără va fi victorioasă? Să mă opresc din a lupta sau să nu lupt?" În următoarele texte vom vedea... Când suntem într-o asemenea confuzie "ce să facem și ce să nu facem," pentru a primi indcații, trebuie să ne apropiem de un maestru spiritual. Aceasta se va spune în următorul verset. Arjuna va spune că "Nu știu. Sunt confuz. Deși știu că datoria mea ca și kṣatriya este să lupt, totuși ezit. Ezit în a-mi face datoria. Deci sunt confuz. Kṛṣṇa, de aceea mă predau Ție." Înainte vorbea ca un prieten. Acum este pregătit să fie instruit de către Kṛṣṇa.