RO/Prabhupada 0597 - Muncim din greu ca să găsim vreo plăcere în viață



Lecture on BG 2.23 -- Hyderabad, November 27, 1972

Fiecare entitate vie încearcă să stăpânească natura materială. Aceasta este boala lui. El vrea să stăpânească. El este servitor, dar țn mod artificial, vrea să devină Domn. Aceasta este boala. Fiecare... In final, când eșuează să stăpânească lumea materială, el spune, Of, această lume materială este falsă. Acum eu voi deveni una cu Supremul. ”Brahma satyaṁ jagan mithyā.” Dar deoarece sufletul spiritual este parte integrantă din Kṛṣṇa, astfel în mod natural el este plin de fericire. El caută fericirea. Fiecare dintre noi lucrăm așa de greu să obținem plăcere în viață.

Altfel, acea plăcere a vieții nu poate fi obținută în efulgența spirituală. Prin urmare in Śrīmad-Bhāgavatam noi avem această informație, āruhya kṛcchreṇa paraṁ padam (SB 10.2.32). Kṛcchreṇa, după ce a îndeplinit austerități și penitențe severe, o persoană poate să se contopească în efulgența Brahman. Sāyujya-mukti. Este numit sāyujya-mukti. Sāyujya, a te contopi. Astfel, āruhya kṛcchreṇa paraṁ padam. Chiar dacă o persoană ajunge până în acel punct de a se contopi în existența Brahman după austerități penitențe severe, totuși v-a cădea. Patanty adhaḥ. Adhaḥ înseamnă că vine din nou în această lume materială. Āruhya kṛcchreṇa paraṁ padaṁ tataḥ patanty adhaḥ (SB 10.2.32). De ce ei cad? Anādṛta-yuṣmad-aṅghrayaḥ. Ei nu sunt de acord cu faptul că Dumnezeu e o persoană. Niciodată nu vor fi de acord. Creierele lor minuscule nu pot înțelege cu faptul că Dumnezeu, Supremul, poate fi o persoană. Pentru că are experiența de ce înseamnă persoană gândindu-se el însuși sau la alții. Dacă Dumnezeu e o persoană ca și mine sau ca și tine, atunci cum poate să creeze El universul, nenumărate universuri?

Prin urmare, pentru a înțelege pe Suprema Personalitate a Divinitații, necesită destul de multe activitații pioase. În Bhagavad-gītā este spus, bahūnāṁ janmanām ante (BG 7.19). După ce a speculat în direcția filozofică impersonală, când o persoană care e matură, bahūnāṁ janmanām ante jñānavān, când e cu adevărat înțeleaptă,... Până atunci nu poate să ințeleagă că Adevărul Absolut Suprem este o persoană, sac-cid-ānanda-vigraha... (Bs. 5.1). brahmeti paramātmeti bhagavān iti śabdyate. Bhagavān. Acea... vadanti tat tattva-vidas tattvaṁ yaj jñānam advayam (SB 1.2.11). Aceată afirmație este în Śrīmad-Bhāgavatam; ”Aceia care cunosc Adevărul Absolut, ei știu că Brahman, Pramatma și Bhagavan sunt una. Sunt doar diferite faze de înțelegere.” Exact ca și când vezi un deal de la distanță, care apare imperonal, neclar, uneori ca un nor. Dacă înaintezi spre el, atunci o să vezi ceva verzui. Și dacă cu adevărat urci pe deal, vei vedea că sunt așa de multe animale, copaci, oameni. Similar, aceia care încearcă să înțeleagă Absolutul de la distanță, din depărtare, ei realizează, prin speculație, impersonalul Brahman. Aceia care se apropie mai mult, yoghinii, pot să vadă aspectul localizat. Dhyānāvasthita-tad-gatena manasā paśyanti yaṁ yoginaḥ (SB 12.13.1). Ei pot să vadă, dhyāna avasthita, aspectul localizat in ei inșiși. Aceasta este trăsătura Paramātmā. Și aceia care sunt devotați, ei pot să Îl vadă pe Kṛṣṇa, Suprema Personaliate a Divinității, față în față, ca de la o persoană la alta. Nityo nityānāṁ cetanaś cetanānām (Kaṭha Upaniṣad 2.2.13).