View source for RO/Prabhupada 0502 - Renunțați la concepțiile fără sens - acceptați viața deplină a conștiinței de Krișna

<!-- BEGIN CATEGORY LIST -->
[[Category:1080 French Pages with Videos]]
[[Category:Prabhupada 0502 - in all Languages]]
[[Category:RO-Quotes - 1972]]
[[Category:RO-Quotes - Lectures, Bhagavad-gita As It Is]]
[[Category:RO-Quotes - in India]]
[[Category:RO-Quotes - in India, Hyderabad]]
<!-- END CATEGORY LIST -->
<!-- BEGIN ORIGINAL VANIQUOTES PAGE LINK-->
<div class="center">
'''<big>[[Vaniquotes:Real renunciation means you have to give up the andha-kupa life and take shelter of Krsna, harim asrayeta. If you take shelter of Krsna, then you can give up this, all this "ism" life. Otherwise, it is not possible|Original Vaniquotes page in English]]</big>'''
</div>
----
<!-- END ORIGINAL VANIQUOTES PAGE LINK-->

<!-- BEGIN VIDEO LINK -->
{{youtube_right|BGKIaSeins8|Renunțați la concepțiile fără sens - acceptați viața deplină a conștiinței de Krishna<br />- Prabhupāda 0502}}
<!-- END VIDEO LINK -->

<!-- BEGIN AUDIO LINK -->
<mp3player>http://vaniquotes.org/w/images/721121BG.HYD_clip6.mp3</mp3player>
<!-- END AUDIO LINK -->

<!-- BEGIN VANISOURCE LINK -->
'''[[Vanisource:Lecture on BG 2.15 -- Hyderabad, November 21, 1972|Lecture on BG 2.15 -- Hyderabad, November 21, 1972]]'''
<!-- END VANISOURCE LINK -->

<!-- BEGIN TRANSLATED TEXT -->

Deci Prahlāda Mahārāja ne sfătuiește "renunțați la toate concepțiile fără sens". Vanaṁ gato yad dharim āśrayeta ([[Vanisource:SB 7.5.5|SB 7.5.5]]). Doar vanaṁ gataḥ, înseamnă să deveniți liberi de această concepție, gṛham andha-kūpam concepție de viață. Adoptați viața deplină a conștiinței de Kṛṣṇa. Atunci veți fi fericiți. Hitvātma-pātaṁ gṛham andha-kūpaṁ vanaṁ gato yad dharim āśrayeta ([[Vanisource:SB 7.5.5|SB 7.5.5]]). Harim āśrayeta. Adevărata ocupație este harim āśrayeta. Vanaṁ gataḥ. Vanaṁ gataḥ înseamnă a merge în pădure. În trecut după viața de gṛhastha, vānaprastha, sannyāsa, ei trăiau în pădure. Dar mersul în pădure nu este scopul principal al vieții. Pentru că în pădure există multe animale. Înseamnă asta că ele sunt avansate în viața spirituală? Aceasta se numește markaṭa-vairāgya. Markaṭa-vairāgya înseamnă "renunțarea unei maimuțe". Maimuța este goală. Nāga-bābā. Goală. Și mănâncă fructe, și trăiește sub un copac sau în copac. Dar are cel puțin treizeci de soții. Deci această markaṭa-vairāgya, acest tip de renunțare, nu are valoare. Renunțare reală. Renunțarea reală înseamnă să renunțați la viața andha-kūpa, și să luați adăpost în Kṛṣṇa, harim āśrayeta. Dacă luați adăpost în Kṛṣṇa, atunci puteți renunța la această viață plină de "isme". Altfel nu este posibil; veți fi înlănțuiți de această viață plină de "isme". Deci hitvātma-pātaṁ gṛham andha-kūpaṁ vanaṁ gato yad dharim āśrayeta ([[Vanisource:SB 7.5.5|SB 7.5.5]]). Nu să renunțați... Pentru a renunța la ceva, trebuie să începeți altceva. Altfel veți fi tulburați. Adoptați. Aceasta este recomandarea: paraṁ dṛṣṭvā nivartate ([[Vanisource:BG 2.59|BG 2.59]]. Puteți renunța la viața de familie, viața socială, politică, aceasta sau cealaltă viață, când adoptați viața conștiinței de Kṛṣṇa. Altfel nu e posibil. Altfel va trebui să acceptați unul dintre modurile de viață. Nu se pune problema de libertate. Nu se pune problema de a fi liberi de anxietăți. Aceasta este calea. Deci aici același lucru, tattva-darśibhiḥ, cei care chiar văd Adevărul Absolut.. athāto brahma jijñāsā, cum se spune în Vedānta-sūtra... Chiar ieri, un băiat mă întreba. "Ce este Vedānta? Vedānta, care este înțelesul Vedāntei?" E foarte frumos, foarte ușor. Veda înseamnă cunoaștere, iar anta înseamnă esențială. Deci Vedānta înseamnă cunoașterea esențială. Cunoașterea esențială este Kṛṣṇa. Kṛṣṇa spune, vedaiś ca sarvair aham eva vedyo vedānta-kṛd veda-vid ca aham. El este Cel care a scris Vedānta și Cel care cunoaște Vedānta. Dacă nu ar cunoaște Vedānta, cum ar putea scrie Vedānta? De fapt filozofia Vedānta este scrisă de Vyāsadeva, încarnarea lui Kṛṣṇa. Deci El este vedānta-kṛt. Și de asemenea vedānta-vit. Întrebarea era dacă Vedānta înseamnă advaita-vāda sau dvaita-vāda. Este foarte ușor de înțeles. Primul aforism din Vedānta: athāto brahma jijñāsā, să întrebi despre Brahman, Adevărul Absolut. Unde să întrebi? Dacă vrei să întrebi, trebuie să mergi la cineva care cunoaște subiectul. De aceea, imediat, la începutul Vedānta-sūtra, există dualitate, cineva trebuie să întrebe și cineva trebuie să răspundă. Athāto brahma jijñāsā. Deci în Vedānta-sūtra, cum putem spune că este advaita-vāda? Este dvaita-vāda, chiar de la început. Athāto brahma jijñāsā. Cineva trebuie să întrebe cine este Brahman și cineva trebuie să răspundă, sau maestrul spiritual, sau discipolul, aceasta este dual. Cum putem spune că este advaita-vāda? Deci trebuie să studiem în acest fel. Aici se spune, tattva-darśibhiḥ. Tattva-darśibhiḥ înseamnă vedānta-vit, cineva care cunoaște Vedānta. Janmādy asya yataḥ ([[Vanisource:SB 1.1.1|SB 1.1.1]]). Cineva care cunoaște Adevărul Absolut, din care totul începe. Janmādy asya yataḥ. Acesta este începutul a Śrīmad-Bhāgavatam.