MO/Prabhupada 0272 - Bhakti este trascendentală: Difference between revisions

(Created page with "<!-- BEGIN CATEGORY LIST --> Category:1080 Moldovan Pages with Videos Category:Prabhupada 0272 - in all Languages Category:MO-Quotes - 1973 Category:MO-Quotes -...")
 
 
Line 6: Line 6:
[[Category:MO-Quotes - in United Kingdom]]
[[Category:MO-Quotes - in United Kingdom]]
<!-- END CATEGORY LIST -->
<!-- END CATEGORY LIST -->
<!-- BEGIN NAVIGATION BAR -- DO NOT EDIT OR REMOVE -->
{{1080 videos navigation - All Languages|Moldovan|MO/Prabhupada 0271 - Numele lui Krishna este Acyuta. El nu decade niciodată|0271|MO/Prabhupada 0273 - Arya-Samana înseamnă cineva care este coştient de Krishna|0273}}
<!-- END NAVIGATION BAR -->
<!-- BEGIN ORIGINAL VANIQUOTES PAGE LINK-->
<!-- BEGIN ORIGINAL VANIQUOTES PAGE LINK-->
<div class="center">
<div class="center">
Line 14: Line 17:


<!-- BEGIN VIDEO LINK -->
<!-- BEGIN VIDEO LINK -->
{{youtube_right|fJXJwYci9Bc|Bhakti este trascendentală<br />- Prabhupāda 0272}}
{{youtube_right|xbbhiydrOG8|Bhakti este trascendentală<br />- Prabhupāda 0272}}
<!-- END VIDEO LINK -->
<!-- END VIDEO LINK -->


<!-- BEGIN AUDIO LINK -->
<!-- BEGIN AUDIO LINK -->
<mp3player>http://vaniquotes.org/w/images/730816BG.LON_clip3.mp3</mp3player>
<mp3player>https://s3.amazonaws.com/vanipedia/clip/730807BG.LON_clip3.mp3</mp3player>
<!-- END AUDIO LINK -->
<!-- END AUDIO LINK -->


<!-- BEGIN VANISOURCE LINK -->
<!-- BEGIN VANISOURCE LINK -->
'''[[Vanisource:Lecture on BG 2.10 -- London, August 16, 1973|Lecture on BG 2.10 -- London, August 16, 1973]]'''
'''[[Vanisource:730807 - Lecture BG 02.07 - London|Lecture on BG 2.7 -- London, August 7, 1973]]'''
<!-- END VANISOURCE LINK -->
<!-- END VANISOURCE LINK -->


Line 33: Line 36:
guṇa-karma-vibhāgaśaḥ. Guṇa. Trebuie să ținem cont de guṇa . De aceea Śrī Kṛṣṇa a spus: catur
guṇa-karma-vibhāgaśaḥ. Guṇa. Trebuie să ținem cont de guṇa . De aceea Śrī Kṛṣṇa a spus: catur
vārṇyaṁ mayā sṛṣṭaṁ
vārṇyaṁ mayā sṛṣṭaṁ
guṇa-karma-vibhāgaśaḥ ([[Vanisource:BG 4.13|BG 4.13]]). Noi ne-am asociat cu un anume
guṇa-karma-vibhāgaśaḥ ([[Vanisource:BG 4.13 (1972)|BG 4.13]]). Noi ne-am asociat cu un anume
fel de guṇa. Este foarte dificil. Dar putem imediat transcende guṇele. Imediat. Cum? Prin procesul bhakti yoga. Sa guṇān samatītyaitān
fel de guṇa. Este foarte dificil. Dar putem imediat transcende guṇele. Imediat. Cum? Prin procesul bhakti yoga. Sa guṇān samatītyaitān
brahma-bhūyāya kalpate ([[Vanisource:BG 14.26|BG 14.26]]). Dacă adoptați procesul bhakti-yoga,
brahma-bhūyāya kalpate ([[Vanisource:BG 14.26 (1972)|BG 14.26]]). Dacă adoptați procesul bhakti-yoga,
atunci nu mai sunteți influențați de niciuna dintre cele trei calități
atunci nu mai sunteți influențați de niciuna dintre cele trei calități
bunătate, pasiune sau ignoranță. Aceasta se spune și în Bhagavad-gītā:
bunătate, pasiune sau ignoranță. Aceasta se spune și în Bhagavad-gītā:
māṁ ca avyabhicāriṇī bhakti-yogena sevate. Oricine este angajat în serviciul
māṁ ca avyabhicāriṇī bhakti-yogena sevate. Oricine este angajat în serviciul
devoțional al lui Kṛṣṇa, avyabhicāriṇī, fără nicio deviație, ferm,
devoțional al lui Kṛṣṇa, avyabhicāriṇī, fără nicio deviație, ferm,
cu atenție devotată, o asemenea persoană, māṁ cāvyabhicāriṇī yogena, māṁ ca avyabhicāreṇa yogena bhajate māṁ sa guṇān samatītyaitān ([[Vanisource:BG 14.26|BG 14.26]]). Devine imediat transcendent
cu atenție devotată, o asemenea persoană, māṁ cāvyabhicāriṇī yogena, māṁ ca avyabhicāreṇa yogena bhajate māṁ sa guṇān samatītyaitān ([[Vanisource:BG 14.26 (1972)|BG 14.26]]). Devine imediat transcendent
tuturor calităților. Deci serviciul devoțional nu depinde de aceste
tuturor calităților. Deci serviciul devoțional nu depinde de aceste
calități materiale. El este transcendental. Bhakti este transcendentală. De aceea Kṛṣṇa
calități materiale. El este transcendental. Bhakti este transcendentală. De aceea Kṛṣṇa
sau Dumnezeu nu poate fi înțeles fără bhakti. Bhaktyā māṁ abhijānāti ([[Vanisource:BG 18.55|BG 18.55]]). Doar
sau Dumnezeu nu poate fi înțeles fără bhakti. Bhaktyā māṁ abhijānāti ([[Vanisource:BG 18.55 (1972)|BG 18.55]]). Doar
bhaktyā māṁ abhijānāti. Altfel nu este posibil. Bhaktyā māṁ abhijānāti yāvan yas cāsmi tattvataḥ. Realitatea, în realitate, dacă vreți să
bhaktyā māṁ abhijānāti. Altfel nu este posibil. Bhaktyā māṁ abhijānāti yāvan yas cāsmi tattvataḥ. Realitatea, în realitate, dacă vreți să
înțelegeți cine este Dumnezeu, atunci trebuie să adoptați acest proces
înțelegeți cine este Dumnezeu, atunci trebuie să adoptați acest proces
Line 51: Line 54:
înseamnă datoria cuiva conform cu calitatea
înseamnă datoria cuiva conform cu calitatea
pe care a dobândit-o. Aceasta se numește svadharma. Un brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya, śūdra, ei sunt
pe care a dobândit-o. Aceasta se numește svadharma. Un brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya, śūdra, ei sunt
separați guṇa-karma-vibhāgaśaḥ ([[Vanisource:BG 4.13|BG 4.13]]), de guṇa și karma.  
separați guṇa-karma-vibhāgaśaḥ ([[Vanisource:BG 4.13 (1972)|BG 4.13]]), de guṇa și karma.  


Deci Arjuna spune aici că kārpaṇya-doṣopahataḥ
Deci Arjuna spune aici că kārpaṇya-doṣopahataḥ
svabhāvaḥ ([[Vanisource:BG 2.7|BG 2.7]]). "Eu sunt un kṣatriya." El înțelege că: "Fac ceva greșit. Refuz să lupt. De aceea este kārpaṇya-doṣa, zgârcit." Zgârcit înseamnă că pot să cheltui, dar dacă
svabhāvaḥ ([[Vanisource:BG 2.7 (1972)|BG 2.7]]). "Eu sunt un kṣatriya." El înțelege că: "Fac ceva greșit. Refuz să lupt. De aceea este kārpaṇya-doṣa, zgârcit." Zgârcit înseamnă că pot să cheltui, dar dacă
nu cheltuiesc se numește zgârcit, kṛpaṇatā. Deci kṛpaṇatā, există două clase de oameni
nu cheltuiesc se numește zgârcit, kṛpaṇatā. Deci kṛpaṇatā, există două clase de oameni
brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa înseamnă că nu este zgârcit. El are
brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa înseamnă că nu este zgârcit. El are

Latest revision as of 12:37, 12 August 2021



Lecture on BG 2.7 -- London, August 7, 1973

Acestea sunt activități prostești. Dar când cineva este în bunătate, este cumpătat. Poate să înțeleagă valoarea vieții, cum trebuie cineva să trăiască, și care este scopul vieții, țelul vieții, Scopul vieții este să-L înțelegem pe Brahman. Brahma jānātīti brāhmaṇaḥ. De aceea calitățile bune înseamnă brāhmaṇa. La fel, kṣatriya. Ei sunt guṇa-karma-vibhāgaśaḥ. Guṇa. Trebuie să ținem cont de guṇa . De aceea Śrī Kṛṣṇa a spus: catur vārṇyaṁ mayā sṛṣṭaṁ guṇa-karma-vibhāgaśaḥ (BG 4.13). Noi ne-am asociat cu un anume fel de guṇa. Este foarte dificil. Dar putem imediat transcende guṇele. Imediat. Cum? Prin procesul bhakti yoga. Sa guṇān samatītyaitān brahma-bhūyāya kalpate (BG 14.26). Dacă adoptați procesul bhakti-yoga, atunci nu mai sunteți influențați de niciuna dintre cele trei calități bunătate, pasiune sau ignoranță. Aceasta se spune și în Bhagavad-gītā: māṁ ca avyabhicāriṇī bhakti-yogena sevate. Oricine este angajat în serviciul devoțional al lui Kṛṣṇa, avyabhicāriṇī, fără nicio deviație, ferm, cu atenție devotată, o asemenea persoană, māṁ cāvyabhicāriṇī yogena, māṁ ca avyabhicāreṇa yogena bhajate māṁ sa guṇān samatītyaitān (BG 14.26). Devine imediat transcendent tuturor calităților. Deci serviciul devoțional nu depinde de aceste calități materiale. El este transcendental. Bhakti este transcendentală. De aceea Kṛṣṇa sau Dumnezeu nu poate fi înțeles fără bhakti. Bhaktyā māṁ abhijānāti (BG 18.55). Doar bhaktyā māṁ abhijānāti. Altfel nu este posibil. Bhaktyā māṁ abhijānāti yāvan yas cāsmi tattvataḥ. Realitatea, în realitate, dacă vreți să înțelegeți cine este Dumnezeu, atunci trebuie să adoptați acest proces bhakti, serviciul devoțional. Și apoi transcendeți. De aceea în Śrīmad Bhāgavatam, Nārada spune că: tyaktvā sva-dharmaṁ caraṇāmbujaṁ harer (SB 1.5.17). Dacă cineva, chiar din cauza unei emoții renunță la datoria ocupațională conform cu guṇa... Aceasta se numește svadharma... Svadharma înseamnă datoria cuiva conform cu calitatea pe care a dobândit-o. Aceasta se numește svadharma. Un brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya, śūdra, ei sunt separați guṇa-karma-vibhāgaśaḥ (BG 4.13), de guṇa și karma.

Deci Arjuna spune aici că kārpaṇya-doṣopahataḥ svabhāvaḥ (BG 2.7). "Eu sunt un kṣatriya." El înțelege că: "Fac ceva greșit. Refuz să lupt. De aceea este kārpaṇya-doṣa, zgârcit." Zgârcit înseamnă că pot să cheltui, dar dacă nu cheltuiesc se numește zgârcit, kṛpaṇatā. Deci kṛpaṇatā, există două clase de oameni brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa înseamnă că nu este zgârcit. El are șansa, bunul de preț al acestui corp uman, care valorează milioane de dolari, acest om... Dar el nu-l folosește corect. Doar îl vede: "Cât de frumos sunt." Asta e tot. Folosește-ți frumusețea și utilizează-ți bunul de preț, corpul uman... Acesta este un brāhmaṇa, să fii liber.