RO/Prabhupada 0783 - In lumea aceasta materiala am venit cu un spirit care vrea sa isi faca pe plac. De aceea suntem cazuti
Lecture on BG 1.21-22 -- London, July 18, 1973
Kṛṣṇa este numit aici Acyuta. Cyuta înseamnă decăzut, iar acyuta este opusul celui decăzut. Noi suntem cei decăzuți. Noi suntem suflete condiționate decăzute. În această lume materială am venit cu gândul de a ne bucura. Prin urmare suntem decăzuți. Dacă ne menținem poziția corectă, nu vom cădea. În caz contrar ne vom degrada. Aceasta este condiția de decăzut. Așadar, toate entițătile vii din această lume materială, începând cu Brahmā și coborând până la furnica mică și nesemnificativă, toate sunt decăzute, suflete condiționate decăzute. Din ce cauză sunt decăzute?
- kṛṣṇa bhuliya jīva bhoga vañcha kare
- pāśate māyā tāre jāpaṭiyā dhare
- (Prema-vivarta)
Termenul decăzut definește entitatea vie prinsă în ghearele energiei materiale. Aceasta înseamnă decăzut. Similar cu cineva, aflat în custodia poliției, este văzut ca un criminal, ca un decăzut. El a decăzut din calitatea de bun cetățean. Similar, noi suntem parți integrante din Kṛṣṇa. Mamaivāṁśo jīva-bhuta (BG 15.7). Având calitatea de parți integrante, poziția noastră este de a locui împreună cu Kṛṣṇa. Așa cum degetul meu este parte componentă a corpului meu. Degetul trebuie să rămână atașat corpului. Dar când este tăiat și separat, deși este tot deget, nu rămâne la fel de important, ca atunci când era atașat corpului. Așadar, toți cei care nu sunt atașați de serviciul pentru Domnul Suprem, sunt decăzuți. Aceasta este concluzia.
Dar Kṛṣṇa nu este decăzut. Deoarece Kṛṣṇa vine să ne recupereze.
- yadā yadā hi dharmasya
- glānir bhavati bhārata
- abhyutthānam adharmasya
- tadātmānaṁ sṛjāmy aham
- (BG 4.7)
Kṛṣṇa spune astfel: "Eu apar când există discrepanțe, vreau să spun, cu privire la datoriile ocupaționale ale entităților vii." Dharmasya glānir bhavati. Noi nu traducem dharma prin "religie". În dicționarul englezesc termenul religie este definit ca "o formă de credință." Credința se poate schimba, în schimb dharma este de neschimbat. Dacă se modifică, atunci este înțeleasă artificial. Similar apei. Apa este lichidă, toți știm aceasta. Dar câteodată apa devine tare, foarte tare, sub forma de gheață. Aceea nu este poziția naturală a apei. Pe baza frigului excesiv sau a unor metode artificiale, apa devine solidă. Dar poziția naturală a apei este de lichid.
Prin urmare, când noi suntem separați de serviciul către Domnul Suprem, ne aflăm într-o stare nenaturală. Poziția noastră naturală este de angajare în serviciu către Domnul Suprem. Aceasta este poziția noastră naturală. Prin urmare, un vaiṣṇava kavi spune kṛṣṇa bhuliya jīva bhoga vañcha kare (Prema-vivarta). Când o entitate vie Îl uită pe Kṛṣṇa, uită poziția lui Kṛṣṇa... Kṛṣṇa spune: bhoktāraṁ yajña-tapasāṁ sarva-loka-maheśvaram: (BG 5.29) "Eu sunt beneficiarul, Eu sunt cel care Se bucură." Aceasta este poziția lui Kṛṣṇa. El nu decade niciodată din această poziție. Kṛṣṇa este cel care se bucură. Își menține întotdeauna poziția constitutivă, niciodată nu decade. El nu ajunge niciodată în situația ca cineva să se bucure de El. Este imposibil. Dacă intenționezi să-L aduci pe Kṛṣṇa în situația de a te bucura de El, atunci ești înfrânt. Postura celui de care se bucură înseamnă a-L ține pe Kṛṣṇa în față, atâta timp cât eu încerc să obțin beneficii de pe urma bucuriei de simțuri. Aceea este poziția noastră nenaturală. Kṛṣṇa nu va fi niciodată de acord cu asta. Kṛṣṇa nu va fi niciodată de acord cu asta. Kṛṣṇa nu poate fi cel de care se bucură. El este întotdeauna beneficiarul. kṛṣṇa bhuliya jīva înseamnă uitarea poziției lui Kṛṣṇa, cea că El este supremul care se bucură, El este beneficiarul absolut... Aceasta este uitarea. De îndată ce cred că "eu sunt cel care se bucură, beneficiarul", înseamnă că am ajuns într-o starea decăzută. Kṛṣṇa bhuliya jīva bhoga vañcha kare (Prema-vivarta). Jāpaṭiyā dhare, māyā te prinde imediat.