MO/Prabhupada 0621 - Mișcarea de conștiență de Kṛṣṇa îi învață pe oameni cum să devină supuși autorității
Lecture on BG 13.1-2 -- Miami, February 25, 1975
Deci, mișcarea noastră de conștiență de Kṛṣṇa îi învață pe oameni cum să devină supuși autorității. Acesta este începutul cunoașterii. Tad viddhi praṇipātena paripraśnena sevayā (BG 4.34). Dacă doriți să aflați subiectul transcendental, care este dincolo de sfera gândirii, sentimentului și dorinței tale ... Speculația speculativă înseamnă gândire, sentiment și voință, psihologie. Dar subiectul acesta este dincolo de gândirea ta. Deci Dumnezeu, sau orice este despre Dumnezeu, este dincolo de limita gândirii noastre, a speculațiilor. Prin urmare trebuie să învățăm fiind supuși. Tad viddhi praṇipātena, praṇipāta înseamnă supunere. Prakṛṣṭa-rūpeṇa nipāta. Nipāta înseamnă supunere. Tad viddhi praṇipātena paripraśnena. În primul rând aflați pe acel cineva unde vă puteți preda pe deplin. Apoi, întrebați despre subiectul transcendental.
La fel cum Arjuna urmărește asta strict. El în primul rând i s-a supus lui Kṛṣṇa. Śiṣyas te 'haṁ śādhi māṁ prapannam: (BG 2.7) "Dragul meu Kṛṣṇa, vorbim prietenește, la același nivel. Deci, Tu vei spune ceva și eu voi spune ceva. În acest fel, ne vom pierde timpul și nu vom avea nici o concluzie. Prin urmare, mă prezint ca discipol. Orice vei spune Tu, eu voi accepta. "
Aceasta este prima condiție. În primul rând aflați o persoană în care aveți credința deplină că tot ceea ce vă va spune, veți accepta. Acela este un guru. Dacă credeți că știți mai bine decât gurul dvs., atunci e inutil. În primul rând, află persoana care este mai bună decât tine. Apoi supune-i-te ei. Prin urmare, regulile și reglementările sunt că nimeni nu trebuie să accepte orbește vreun guru, și nimeni nu ar trebui să accepte orbește vreun discipol. Ei trebuie să se comporte unul față de celălalt, cel puțin timp de un an, astfel încât ucenicul potențial să înțeleagă, de asemenea, "dacă pot accepta această persoană ca fiind gurul meu" iar viitorul guru poate înțelege și el "dacă această persoană poate deveni discipolul meu". Aceasta este instrucțiunea lui Sanātana Gosvāmī în Hari-bhakti-vilāsa.
Așa că Arjuna l-a acceptat pe Kṛṣṇa ca guru. Și el spune în mod supus că prakṛtiṁ puruṣaṁ caiva(BG 13.1). Prakṛti, prakṛti înseamnă natură, iar puruṣa înseamnă exploatatorul naturii. Precum și în această lume materială, mai ales în țările occidentale, ei sunt tare pasionați de dezvoltarea țărilor mai nedezvoltate. Aceasta înseamnă exploatarea, sau să devină puruṣa, cei ce se bucură de aceasta. Voi, americanii, ați venit din Europa, iar acum ați dezvoltat întreaga Americă, orașe foarte frumoase, metropole, și foarte bine dezvoltate. Aceasta se numește exploatarea resurselor.
Astfel, prakṛti, natura, iar noi suntem entitățile vii, în special ființa umană, acestea sunt puruṣa. Dar de fapt nu noi exploatăm (ne bucurăm de) acestea. Suntem falșii exploatatori (recipienți ai bucuriei). Noi nu suntem recipienții bucuriei în acest sens: Să presupunem că sunteți americani. Ați dezvoltat acest pământ cunoscut sub numele de America foarte frumos. Dar nu vă puteți bucura. Te gândești că te bucuri, dar nu te poți bucura. După ceva timp veți fi dați afară de aici, "Ieșiți afară". Atunci cum sunteți voi cei ce vă bucurați de asta? S-ar putea să vă gândiți că "Cel puțin cincizeci de ani sau o sută de ani mă bucur de asta". Deci, puteți spune că vă puteți bucura, așa-numită bucurie. Dar nu te poți bucura permanent. Asta nu este posibil.