MO/Prabhupada 0160 - Krișna protestează

Revision as of 10:24, 25 October 2017 by Visnu Murti (talk | contribs) (Created page with "<!-- BEGIN CATEGORY LIST --> Category:1080 Moldovan Pages with Videos Category:Prabhupada 0160 - in all Languages Category:MO-Quotes - 1973 Category:MO-Quotes -...")
(diff) ← Older revision | Latest revision (diff) | Newer revision → (diff)




Conversation at Airport -- October 26, 1973, Bombay

Deci, mișcarea noastră de conștiență de Kṛṣṇa este de a educa oamenii să înțeleagă valoarea vieții. Sistemul modern de educație și civilizație este atât de degradat încât oamenii au uitat valoarea vieții. În general, în această lume materială toată lumea uită de valoarea vieții, dar forma umană a vieții este o șansă de a trezi importanța vieții. În Śrīmad-Bhāgavatam se afirmă: parābhavas tāvad abodha-jāto yāvan na jijñāsata ātma-tattvam. Atâta timp nu suntem treziți la conștiența realizării de sine, acea entitate vie proastă, orice face ea este doar înfrângerea ei proprie. Această înfrângere se întâmplă în speciile inferioare de viață, deoarece ele nu înțeleg care este valoarea vieții. Conștiența lor nu este avansată. Dar chiar și în forma umană a vieții, aceeași înfrângere se prelungește, aceasta nu este o civilizație foarte bună. Aceasta este aproape o civilizație animală. Āhāra-nidrā-bhaya-maithunaṁ ca samānyā etat paśubhir narāṇām. Dacă oamenii sunt implicați pur și simplu în cele patru principii ale cerințelor corporale - mâncarea, dormitul, împerecherea și apărarea - care sunt vizibile și la viața animală, astfel aceasta nu e o civilizație foarte avansată. De aceea, mișcarea noastră a conștienței de Kṛṣṇa este aceea de a educa oamenii să se ridice la responsabilitatea vieții umane. Aceasta este civilizația noastră vedică. Problema vieții nu sunt dificultățile celor câțiva ani din această durată a vieții. Problema reală a vieții este cum să rezolvăm repetarea nașterii, morții, bătrâneții și a bolii.

Aceasta este instrucțiunea din Bhagavad-gītā. Janma-mṛtyu-jarā-vyādhi-duḥkha-doṣānudarśanam (BG 13.9). Oamenii sunt stânjeniți de atâtea probleme ale vieții, dar adevărata problemă a vieții este cum să oprești nașterea, moartea, bătrânețea și boala. Deci oamenii sunt insensibili. Ei au devenit atât de grei de cap încât nu înțeleg problema vieții. Cu mult timp în urmă, când Viśvāmitra Muni l-a văzut pe Mahārāja Daśaratha, deci Mahārāja Daśaratha l-a întrebat pe Viśvāmitra Muni, ahistaṁ yat taṁ punar janma jayaya: "Dragă domnule, încercarea pe care faceți ca să cuceriți moartea, cum funcționează acea treabă? Există vreo întrerupere? Deci, aceasta este civilizația noastră vedică, cum să cucerim nașterea, moartea, bătrânețea și boala. Dar în vremea modernă nu există astfel de informații, și nimeni nu este interesat. Chiar și mari, mari profesori, nici ei nu știu ce este după viață. Ei nu cred nici măcar că există viață după moarte. Deci, aceasta este o civilizație oarbă. Încercăm puțin să-i educăm cum că scopul vieții, mai ales în forma umană a vieții, este diferit de necesitățile corporale ale vieții: mâncatul, dormitul, împerecherea și apărarea. În Bhagavad-gītā se mai spune: manuṣyāṇāṁ sahasreṣu kaścid yatati siddhaye: (BG 7.3) "Din multe milioane de oameni, unul poate va încerca să aibă succes în viața lui". Siddhaye, siddhi. Acesta este siddhi, cum să cucerească peste naștere, moarte, bătrânețe și boli. Și manuṣyāṇāṁ sahasreṣu kaścid yatati siddhaye. Omul civilizat modern este atât de obtuz, el nu știe ce este siddhi. Ei cred că "dacă primesc niște bani și un bungalou și o mașină, aceea e siddhi". Nu este siddhi. Puteți obține în câțiva ani un bungalou foarte frumos, o mașină, o familie frumoasă. Dar în orice moment acest aranjament va fi terminat și va trebui să acceptați un alt corp. Lucru care nu-l cunoști. Și ei nici nu au grijă ca să-l cunoască. Așa că au devenit atât de grei de cap, deși sunt foarte mândri de educație, de avansarea civilizației. Dar noi protestăm. Protestăm. Nu eu protestez. Kṛṣṇa protestează.

na māṁ duṣkṛtino mūḍhāḥ
prapadyante narādhamāḥ
māyayāpahṛta-jñānā
āsuraṁ bhāvam āśritāḥ
(BG 7.15)

Acești ticăloși, cei mai de jos dintre oameni, mereu angajați în activități păcătoase, astfel de persoane nu se angajează la conștiența de Kṛṣṇa. "Nu. Sunt atât de mulți MA, doctori educați." Kṛṣṇa spune: māyayāpahṛta-jñānāḥ. "Sunt foarte educați în aparență, dar cunoștințele lor reale sunt luate de māyā. " Āsuraṁ bhāvam āśritāḥ. Această civilizație ateistă este foarte periculoasă. Oamenii suferă din acest motiv. Dar ei nu sunt foarte serioși. Prin urmare, ei au fost numiți de Kṛṣṇa ca fiind mūḍhāḥ, ticăloși. Na māṁ duṣkṛtino mūḍhāḥ. Așadar, încercăm puțin să transformăm această civilizație de mūḍhas, mūḍha, ca să vină la lumina vieții spirituale. Aceasta este încercarea noastră umilă. Dar cum s-a spus deja, manuṣyāṇāṁ sahasreṣu: (BG 7.3) "Din multe milioane de oameni, ei pot să se angajeze." Manuṣyāṇāṁ sahasreṣu kaścid yatati siddhaye. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim. La fel ca la școala noastră, în zilele de la colegiu, Sir Asutosh Mukherjee a început unele studii superioare, studii postuniversitare la universitate. Studenți au fost doar unul sau doi, dar, totuși, clasa a fost ținută cu prețul multor mii de rupii, fără a considera faptul că există doar unul sau doi studenți. În mod similar, această mișcare a conștienței de Kṛṣṇa trebuie să continuie. Nu contează dacă oamenii nebuni nu înțeleg sau nu se angajează la ea. Trebuie să facem propaganda noastră. Mulțumesc foarte mult.