MO/Prabhupada 0185 - Nu ar trebui să fim deranjați de aceste interacțiuni eterice

Pagina precedentă – Video 0184

Pagina următoare - Video 0186

Original Vaniquotes page in English

---

Load video

YouTube

YouTube might collect personal data. Privacy Policy

ContinueDismiss

Lecture on SB 3.26.35-36 -- Bombay, January 12, 1975

Nu fi blocat într-un sistem. Sistemul este necesar, cu condiția să faceți progrese în realizarea Supremului. Dar dacă pur și simplu urmați un sistem, dar nu faceți progrese în materie de realizare a Supremului, atunci, în conformitate cu Śrīmad-Bhāgavatam sau conform versiunii Vedice, este pur și simplu lucrarea iubirii. Este ... Nu are valoare. Prin urmare, Bhāgavata spune: "Acela este un sistem religios de primă clasă". Nu contează că-l numiți hindus sau musulman sau creștin sau Buddha. "Aceea este religia de primă clasă care vă ajută să progresați în realizarea Lui Adhokṣaja". Adhokṣaja, un alt nume al Lui Kṛṣṇa. Adhokṣaja înseamnă subiectul pe care nu-l puteți înțelege pur și simplu prin speculații mintale sau prin cunoștințe empirice, prin practica și cunoașterea empirică. Aceasta se numește Adhokṣaja. Adhah-kṛtaṁ akṣajam jñānaṁ yatra. Deci adhok ... Trebuie să-L abordăm pe acel Adhokṣaja. Există diferite etape ale cunoașterii: pratyakṣa, parokṣa, aparokṣa, adhokṣaja, aprākṛta. Așa că trebuie să abordăm aprākṛta, transcendentală, deasupra naturii materiale. Adhokṣaja este aproape de gradul inferior al cunoașterii, pratyakṣa, parokṣāparokṣa. Ele sunt în kaniṣṭha-adhikāra.

arcāyām eva haraye

pūjāṁ yaḥ śraddhayehate

na tad-bhakteṣu cānyeṣu

sa bhaktaḥ prākṛtaḥ smṛtaḥ

(SB 11.2.47)

Așadar etapa prākṛta este cunoașterea pratyakṣa, percepția directă și cunoașterea primită de la paramparā. Pratyakṣa, parokṣa, apoi aparokṣa, realizarea de sine, apoi adhokṣaja, aprākṛta. Deci, conștiența de Kṛṣṇa este cunoaștere aprākṛta. Este cea mai înaltă platformă a cunoașterii Lui Kṛṣṇa, cunoașterea aprākṛta. Deci, atâta timp cât suntem la cunoștințele adhokṣaja, asta înseamnă principiile de regulative. Trebuie să respectăm cu strictețe principiile regulative. Și cunoașterea aprākṛta este pentru paramahaṁsa. Există... Aceasta se numește rāga-bhakti. În aceste etape, pratyakṣa, parokṣa, ele se numesc viddhi-bhakti. Dar fără viddhi-bhakti, nu puteți ajunge la platforma rāga-bhakti, deși acesta este scopul nostru. Rāgānugā, rāga-bhakti este executată urmând pașii devoților din Vṛndāvana. Aceasta se numește rāga-bhakti. Asociații personali ai Lui Kṛṣṇa. Nu să devii direct asociatul personal al Lui Kṛṣṇa, dar urmând pașii asociaților veșnici ai Lui Kṛṣṇa, putem ajunge la stadiul rāga-bhakti. Aceasta se numește parā-bhakti. Acest parā-bhakti este necesar.

brahma-bhūtaḥ prasannātmā

na śocati na kāṅkṣati

samaḥ sarveṣu bhūteṣu

mad-bhaktiṁ labhate parām

(BG 18.54)

Astfel, această mișcare a conștienței de Kṛṣṇa se dezvoltă treptat până la etapa rāga-bhakti sau parā-bhakti. Apoi viața are succes. În acest fel, nu ar trebui să fim deranjați de aceste interacțiuni eterice. După cum se arată aici, mṛdutvaṁ kaṭhinatvaṁ ca śaityam uṣṇatvam eva ca. Suntem deranjați de aceste lucruri. Să presupunem că suntem pe podea. Este kaṭhinatvam: este foarte tare. Dar dacă primim o pernă sau o saltea bună, este mṛdutvam. În mod similar, śītoṣṇa. Apa uneori se simte foarte rece, iar uneori este foarte fierbinte. Apa este aceeași; în funcție de schimbarea aranjamentului eteric, aceasta devine în poziție diferită, într-o stare diferită. Și este sursă de dureri și plăcere din cauza acestei atingeri a pielii. Pielea este atingere. Deci, dacă înțelegem pe deplin că "nu sunt acest trup", aceasta necesită realizare, ātmānubhūti.

Cu cât devenim mai avansați în conștiența spirituală, cu atât mai mult vom deveni situați în ātma-stha. Aceasta se numește sthita-prajña. Atunci nu vom fi deranjați. Și ar trebui să practicăm să nu fim deranjați de aceste transformări condiționale sau eterice. Noi ar trebui. Pentru că nu aparținem, ca suflet spiritual, ahaṁ brahmāsmi, eu nu aparțin acestui aranjament material, dar m-am obișnuit cu asta, așa că prin practică trebuie să ajung la starea spirituală. Și în timpul practicii necesită toleranță. Aceasta se numește bhajana, sādhana sau tapasya, austeritate, penitență, toleranță. Lucrurile care noi nu suntem, dar cumva ne-am identificat cu astfel de lucruri materiale, și pentru a practica din nou, vin la platforma spirituală, acea toleranță se numește tapasya. Acesta este sensul de tapasya. Tapaḥ înseamnă durere, pentru a accepta în mod voluntar o anumită durere.