MO/Prabhupada 0441 - Krishna este cel Suprem si noi suntem mici fragmente



Lecture on BG 2.8-12 -- Los Angeles, November 27, 1968

Devotat: "Suprema Personalitate a Divinității este Suprema Persoană Individuală, iar Arjuna, asociatul etern al Domnului și toți regii adunați sunt persoane individuale eterne. Nu e ca și când nu ar fi existat ca individualități în trecut, și nici că nu vor rămâne veșnic persoane. Individualitatea lor a existat în trecut și ea va continua în viitor fără întrerupere. De aceea nu există motiv de lamentare pentru niciuna dintre entitățile vii individuale. Teoria Māyāvādī sau impersonalistă spune că după eliberare sufletul individual, scăpat de acoperirea māyei sau a iluziei, se va contopi în impersonalul Brahman fără existență individuală..."

Prabhupāda: Māyāvādī spun că individualitatea este māyā. Deci concepția lor este că sufletul, toate sufletele sunt un întreg fără formă. Teoria lor este ghaṭākāśa poṭākāśa. Ghaṭākāśa poṭākāśa înseamnă... La fel ca și cerul. Cerul este o expansiune, o expansiune impersonală. Deci într-un vas, într-un vas cu apă, într-un ulcior închis... În interiorul ulciorului există de asemenea un cer, un mic cer. Dar imediat ce ulciorul este spart, cerul mare de afară, și cerul mic din ulcior se amestecă. Aceasta este teoria Māyāvāda. Dar această analogie nu se poate aplica. Analogie înseamnă similaritate. Aceasta e legea analogiei. Cerul nu poate fi comparat... Micul cer din ulcior nu poate fi comparat cu entitatea vie. El este material, materie. Cerul e material, iar entitatea vie este spirit. Deci cum putem să le comparăm? La fel cum o mică furnică este un suflet spiritual. Are propria individualitate. Dar o piatră mare și moartă, un deal sau un munte, nu are individualitate. Deci materia nu are individualitate. Spiritul are individualitate. Deci dacă obiectele pentru care facem analogie diferă, atunci analogia nu e valabilă. Aceasta e legea analogiei. Deci materia și spiritul nu sunt similare. De aceea analogia nu este corectă. Ghaṭākāśa poṭākāśa. Există altă dovadă în Bhagavad-gītā. Kṛṣṇa spune că mamaivāṁśo jīva-bhūta (BG 15.7). "Aceste suflete individuale, sunt parte integrantă din Mine." Jīva-loke sanātanaḥ. Și ele sunt eterne. Adică ele sunt etern parte integrantă. Atunci cum... Cum poate fi susținută această teorie Māyāvāda, că din cauza māyā, fiind acoperite de māyā, ele par individuale, separate, dar când iluzia māyei va fi îndepărtată, ele se vor amesteca la fel cum micul cer din ulcior se va amesteca cu marele cer de afară? Această analogie nu e corectă din punct de vedere logic, și nici din punctul de vedere autentic al Vedelor. Ele sunt etern părți componente. Există atâtea dovezi în Bhagavad-gītā. Bhagavad-gītā spune că sufletul nu poate fi împărțit. Deci dacă spuneți că prin acoperirea cu māyā a devenit o parte, nu este posibil. Nu poate fi tăiat. La fel cum tai o bucată de hârtie în mai multe bucăți, este posibil pentru că e material, dar spiritual nu e posibil. Spiritual, etern, părțile sunt părți, iar Supremul este Suprem. Kṛṣṇa este Supremul iar noi suntem părți componente. Noi suntem părți eterne. Aceste lucruri sunt explicate foarte bine în Bhagavad-gītā în diferite locuri. Vă cer tuturor să aveți o copie a acestei Bhagavad-gītā, fiecare din voi, și să o citiți cu atenție. Și va fi un examen în septembrie. Desigur, e voluntar. Dar vă cer să vă pregătiți pentru examenul din septembrie. Și cine va trece această examinare va primi titlul de Bhakti-śāstrī. Ați distribuit această... Da. Continuă.

Devotat: "Și nici nu este suportată aici teoria conform căreia gândim individual doar în starea condiționată. Kṛṣṇa spune clar că în viitor și individualitatea Domnului și a altora așa cum este..."

Prabhupāda: Kṛṣṇa nu spune niciodată că după eliberare aceste suflete individuale se vor contopi cu Sufletul Suprem. Kṛṣṇa nu spune asta niciunde în Bhagavad-gītā.