MO/Prabhupada 0586 - De fapt a accepta un corp nu înseamnă că mor
Lecture on BG 2.20 -- Hyderabad, November 25, 1972
Astfel, ne facem un plan în viața aceasta și corpul meu material, acest corp grosier este terminat, este mort, însă ideea mea rămâne, în corpul subtil, în minte. Și pentru că rămâne în minte, sunt nevoit să accept un alt corp pentru a-mi împlini dorința. Aceasta este legea transmigrării sufletului. Sufletul, împreună cu planul lui, este transferat într-un alt corp grosier. Împreună cu sufletul există și Suprasufletul, Personalitatea Supremă a Divinității. Sarvasya cāhaṁ hṛdi sanniviṣṭo mattaḥ smṛtir jñānam apohanaṁ ca (BG 15.15). Suprasufletul, Personalitatea Supremă a Divinității, îi dă inteligență: "Vroiai să îndeplinești acest plan. Acum ai un corp potrivit pentru aceasta." De aceea vedem că cineva este un mare om de știință. Sau un foarte bun mecanic. Aceasta înseamnă că în viața anterioară a fost mecanic, își făcea un plan, și în viața actuală are șansa să-și împlinească dorința. Descoperă ceva și devine foarte respectat, celebru. Deoarece karmī vor trei lucruri: lābha-pūjā-pratiṣṭhā. Sunt interesați de un anumit profit material, de o oarecare adorare materială, și de lābha-pūjā-pratiṣṭhā, stabilitate. Aceasta este viața materială. Unul după altul, încercăm să obținem profit material, adorare materială și reputație materială. Și astfel dobândim diferite tipuri de corpuri, într-un proces continuu. De fapt acceptarea unui alt corp, nu înseamnă implicit moarte. Sunt acolo. Într-o formă subtilă dar sunt acolo. Na jāyate na mriyate. Astfel nu se pune problema nașterii și a morții. Este doar transformarea corpului. Vāsāṁsi jīrṇāni yathā vihāya (BG 2.22) cum este explicat în versetul următor:
- vāsāṁsi jīrṇāni yathā vihāya
- navāni gṛhṇāti naro 'parāṇi
- tathā śarīrāṇi vihāya jīrṇāny
- anyāni saṁyāti navāni
- (BG 2.22)
Dehī, sau entitatea vie, pur și simplu își schimbă haina. Este doar îmbrăcămintea. Acest corp este o haină. Reiese întrebarea... La fel ca în discuția despre existența unei forme a spiritului. Cum se poate aceasta? Cum se poate ca eu să nu am formă, de vreme ce corpul este haina mea? De ce haina are o formă? Paltonul sau cămașa au o formă pentru că și corpul meu are o formă. Am două mâini. Așadar haina mea, paltonul meu are două mâneci. Cămașa are, și ea, două mâneci. Prin urmare, corpul meu este o haină, așa cum este descris în Bhagavad-gītā - vāsāṁsi jīrṇāni yathā vihāya (BG 2.22) - așadar dacă este o haină, trebuie să aibă o formă. În caz contrar, cum este realizată haina? Este o concluzie foarte logică și foarte simplu de înțeles. Dacă eu nu aș avea formă, cum se poate ca haina să aibă? Care-i răspunsul? Poate să spună cineva? Cum poate entitatea vie originală să fie fără mâini și fără picioare? În cazul în care corpul îmi este haină... La fel ca atunci când mergi la croitor. El îți măsoară mâna, piciorul, pieptul. Apoi face paltonul sau cămașa. Similar se presupune că dacă am deja un anumit model de haină, am deja o formă definită, una spirituală. Nimeni nu poate combate acest argument. Dar separat de așa-zisul argument, trebuie să acceptam afirmația lui Kṛṣṇa. Pentru că El este autoritat, sau entitatea vie, pur și simplu își schimbă haina. Este doar îmbrăcămintea. Acest corp este o haină. Reiese întrebarea... La fel ca în discuția despre existența unei forme a spiritului. Cum se poate aceasta? Cum se poate ca eu să nu am formă, de vreme ce corpul este haina mea? De ce haina are o formă? Paltonul sau cămașa au o formă pentru că și corpul meu are o formă. Am două mâini. Așadar haina mea, paltonul meu are două mâneci. Cămașa are, și ea, două mâneci. Prin urmare, corpul meu este o haină, așa cum este descris în Bhagavad-gītā - vāsāṁsi jīrṇāni yathā vihāya (BG 2.22) - așadar dacă este o haină, trebuie să aibă o formă. În caz contrar, cum este realizată haina? Este o concluzie foarte logică și foarte simplu de înțeles. Dacă eu nu aș avea formă, cum se poate ca haina să aibă? Care-i răspunsul? Poate să spună cineva? Cum poate entitatea vie originală să fie fără mâini și fără picioare? În cazul în care corpul îmi este haină... La fel ca atunci când mergi la croitor. El îți măsoară mâna, piciorul, pieptul. Apoi face paltonul sau cămașa. Similar se presupune că dacă am deja un anumit model de haină, am deja o formă definită, una spirituală. Nimeni nu poate combate acest argument. Dar separat de așa-zisul argument, trebuie să acceptam afirmația lui Kṛṣṇa. Pentru că El este autoritat