RO/Prabhupada 0241 - Simțurile sunt la fel ca șerpii
Lecture on BG 2.3 -- London, August 4, 1973
Raiul este descris în literatura vedică ca tri-daśa-pūr. Tri-daśa-pūr. Tri-daśa-pūr înseamnă că există treizeci și trei de milioane de semizei și ei au planete speciale. Aceasta se numește tri-daśa-pūr. Tri înseamnă trei iar daśa înseamnă zece. Deci treizeci și trei sau treizeci. În orice caz, tri-daśa-pūr ākāśa-puṣpāyate. Ākāśa-puṣpa înseamnă ceva imaginar, imaginar. O floare pe cer. O floare ar trebui să fie în grădină dar cineva își imaginează o floare pe cer, este ceva imaginar. Pentru un devotat promovarea în rai, promovarea în planetele raiului e la fel ca floarea de pe cer. Tri-daśa-pūr ākāśa-puṣpāyate. Kaivalyaṁ narakāyate. Jñānī și karmī. Și durdāntendriya-kāla-sarpa- paṭalī protkhāta-daṁstrāyate. Apoi yoginul. Yoginii încearcă. Yogin înseamnă yoga indriya-samyama, controlul simțurilor. Aceasta este practica yogică. Simțurile noastre sunt foarte puternice. La fel ca și noi, vaiṣṇavii, prima dată încercăm să ne controlăm limba. La fel și yoginii, încearcă să-și controleze simțurile, nu doar limba, ci toate cele zece tipuri de simțuri prin procesul yogăi mistice. De ce încearcă să le controleze? Pentru că simțurile sunt la fel ca șerpii. Un șarpe... Orice și oriunde atinge, imediat ceva moare. Există leziuni sau chiar moarte. La fel se exemplifică cu impulsurile sexuale. Imediat ce facem sex ilicit apar atât de multe dificultăți. Desigur, în ziua de azi totul a devenit foarte ușor. Înainte era foarte dificil, mai ales în India. O tânără fată era întotdeauna protejată pentru că dacă se amesteca cu băieții, într-un fel sau altul, imediat ce făcea sex ea devenea însărcinată. Și nu mai era posibil să fie măritată. Nu. A fost atinsă de șarpe. Aceasta este ... civilizația vedică este foarte strictă. Pentru că întreg scopul era ca oamenii să ajungă acasă, înapoi la Divinitate. Nu bucuria obținută din simțuri, mâncă, bea, fi fericit și bucură-te. Nu acesta este scopul vieții. Totul a fost planificat în acest scop. Viṣṇur aradhyate.
- varṇāśramācāravatā
- puruṣeṇa paraḥ pumān
- viṣṇur āradhyate panthā
- nānyat tat-toṣa-kāraṇam
- (CC Madhya 8.58)
Varṇāśrama, acești brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya, fiecare trebuia să urmeze în mod strict regulile unei diviziuni particulare, Un brāhmaṇa trebuie să se poarte ca un brāhmaṇa. Un kṣatriya trebuie să. Aici este ... Kṛṣṇa spune "Tu ești un kṣatriya; de ce vorbești ca un ticălos? Tu trebuie!" Naitat tvayy upapadyate (BG 2.3). "Din două motive nu ar trebui să faci asta. Ca un kṣatriya nu ar trebui să faci asta și ca prietenul Meu nu ar trebui să faci asta. Aceasta este slăbiciunea ta." Așa este civilizația vedică. Lupta este pentru kṣatriya. Un brāhmaṇa nu va lupta. Brāhmaṇa este satyaḥ śamo damaḥ. El practică cum să fie sincer, cum să fie curat, cum să-și controleze simțurile, mintea, cum să devină simplu, cum să fie deplin cunoscător al literaturii vedice, cum să aplice practic în viață, cum să devină ferm fixat în credință. Aceștia sunt brāhmaṇii. La fel kṣatriya - luptă. Lupta este necesară. Vaiśya-kṛṣi-go-rakṣya-vāṇījyam (BG 18.44). Aceste principii sunt strict urmate.