RO/Prabhupada 0243 - Un discipol se aproprie de Guru pentru a fi iluminat



Lecture on BG 2.9 -- London, August 15, 1973

Pradyumna: Traducere, "Sañjaya a spus: Vorbind astfel, Arjuna, cel ce-și înfrânge dușmanii, îi spuse lui Kṛṣṇa, 'Govinda, eu nu voi lupta,' apoi rămase tăcut."

Prabhupāda: În versetul anterior, Arjuna a spus că "Nu o să iasă nimic bun din această luptă pentru că în tabăra adversă sunt rudele mele, și prin omorârea lor, chiar dacă voi fi victorios, la ce îmi folosește?" Am explicat deja asta, că acest tip de renunțare are câteodată loc în modul ignoranței. De fapt, problema nu e pusă foarte inteligent. Deci în acest fel, evam uktvā, "spunând că 'Deci nu o să iasă nimic bun din această luptă.' " Evam uktvā, "spunând asta," hṛṣīkeśam, el vorbește cu stăpânul simțurilor. Și în versetul precedent el a spus, śiṣyas te 'haṁ prapannam: (BG 2.7) "Sunt discipolul Tău predat." Deci Kṛṣṇa devine guru, iar Arjuna devine discipol. Înainte ei vorbeau ca între prieteni. Dar discuțiile prietenești nu pot clarifica nicio întrebare serioasă. Când există o problemă serioasă, trebuie întrebate autoritățile. Deci hṛṣīkeśam, am explicat de câteva ori.

Hṛṣīka înseamnă simțuri, iar īśa înseamnă stăpân. Hṛṣīka-īśa și împreună devin: Hṛṣīkeśa. La fel și Arjuna. Guḍāka īśa. Guḍāka înseamnă întuneric iar īśa... Întunericul înseamnă ignoranță.

ajñāna-timirāndhasya
jñānāñjana-śalākayā
cakṣur-unmīlitaṁ yena
tasmai śrī-guruve namaḥ

Datoria gurului este... Un śiṣya, discipol, vine la un guru pentru iluminare. Toți ne naștem proști. Toți. Chiar și ființele vii, deoarece provin din regatul animal prin evoluție, deci e aceeași naștere, aceeași ignoranță ca a animalelor. De aceea chiar dacă cineva este o ființă umană, el are nevoie de educație. Animalele nu pot fi educate, dar un om poate să fie educat. De aceea śāstra spune nāyaṁ deho deha-bhājāṁ nṛloke kaṣṭān kāmān arhate vid-bhujāṁ ye (SB 5.5.1). Am recitat acest vers de câteva ori, că acum... În condiția inferioară ființei umane, trebuie să lucrăm din greu, doar pentru patru necesități ale vieții: mâncare, somn, împerechere și apărare. Bucuria de simțuri. Scopul principal este de a ne bucura de simțuri. De aceea toți trebuie să muncească din greu. Dar în forma umană de viață, Kṛṣṇa ne dă atâtea facilități, inteligență. Putem să ne facem standardul de viață foarte confortabil, dar cu scopul de a atinge perfecțiunea în conștiința de Kṛṣṇa. Trăiți confortabil. Asta e în regulă. Dar nu trăiți ca animalele, doar pentru a mări bucuria de simțuri. Oamenii fac eforturi ca să trăiască confortabil, dar ei vor să trăiască confortabil pentru a se bucura de simțuri. Aceasta este eroarea civilizației moderne. Yuktāhāra-vihāraś ca yogo bhavati siddhiḥ. În Bhagavad-gītā se spune yuktāhāra. Da, trebui să mănânci, să dormi, să-ți satisfaci simțurile, trebuie să te aperi - pe cât posibil, dar fără a da prea multă importanță. Trebuie să mâncăm, yuktāhāra. Acesta este un fapt. Dar nu atyāhara. Rūpa Gosvāmī ne-a sfătuit în a lui Upadeśāmṛta,

atyāhāraḥ prayāsaś ca
prajalpo niyamagrahaḥ
laulyaṁ jana-saṅgaś ca
ṣaḍbhir bhaktir vinaśyati
(NOI 2)

Dacă vrei să avansezi în conștiința spirituală - pentru că acesta este singurul scop al vieții - atunci nu ar trebui să mânci prea mult, atyāhāraḥ, sau să ai prea multe. Atyāhāraḥ prayāsaś ca prajalpo niyamagrahaḥ. Aceasta este filozofia noastră.