RO/Prabhupada 0269 - Prin interpretarea ticăloasă nu poţi înţelege Bhagavad-gita
Lecture on BG 2.10 -- London, August 16, 1973
Deci încercați să-L înțelegeți pe Kṛṣṇa ca Hṛṣīkeśa. Hṛṣīkeśa, Kṛṣṇa, a început să râdă pentru că ”El este prietenul Meu, asociat etern și o asemenea slăbiciune. La început era entuziast să îmi ceară să duc carul de luptă, senayor ubhayor madhye. Și acum viṣīdantan, acum se lamentează.” Deci... Noi suntem cam așa de proști. Arjuna nu e un prost. Arjuna este descris ca fiind Guḍākeśa. Cum ar putea să fie un prost? El doar joacă rolul unui prost. Dacă nu ar juca rolul unui prost, cum ar putea Śrī Kṛṣṇa să vorbească Bhagavad-gītā? Și pentru că este un devotat, joacă perfect în așa fel încât Kṛṣṇa să poată da instrucțiuni. Deci învățătorul perfect și discipolul perfect, Arjuna. Trebuie să învățăm de la ei... Poziția noastră... Arjuna se prezintă ca un om normal, ca noi, iar Kṛṣṇa, Hṛṣīkeśa, îi dă sfaturile Sale, sfaturi perfecte. Dacă acceptăm, dacă citim Bhagavad-gītā în același spirit de a înțelege ca și Arjuna, discipolul perfect, și dacă acceptăm sfaturile și instrucțiunile lui Kṛṣṇa, învățătorul perfect, atunci ar trebui să știm că am înțeles Bhagavad-gītā. Prin speculație mentală, prin interpretare ticăloasă, prin a demonstra propria educație, cineva nu poate înțelege Bhagavad-gītā. Nu e posibil. Submisiv. De aceea în Bhagavad-gītā. se spune, tad viddhi praṇipātena paripraśnena sevayā (BG 4.34). Trebuie să ne predăm ca și Arjuna, el este predat. Śiṣyas te 'haṁ śādhi māṁ prapannam: (BG 2.7) ”Mă predau Ție. Devin discipolul Tău.” Să devii discipol înseamnă să te predai, acceptând de bună voie instrucțiunile, sfaturile, ordinele maestrului spiritual. Arjuna a acceptat deja asta. Chiar dacă spune că na yotsye, "Kṛṣṇa, nu voi lupta." Dar când maestrul îi explică totul, va lupta. Ordinul maestrului. Să nu lupte era propria bucurie de simțuri. Și să lupte, chiar dacă nu dorea, era pentru satisfacția maestrului spiritual. Aceasta este esența Bhagavad-gītei.
Deci Kṛṣṇa, văzându-l pe Arjuna, viṣīdantam foarte afectat, lamentându-se, moment în care nu era pregătit să-și facă datoria. De aceea în textul următor el spune că: aśocyān anvaśocas tvaṁ prajña-vādāṁś ca bhāṣase: (BG 2.11) ”Dragul Meu Arjuna, tu ești prietenul Meu. Nu contează, māyā este foarte puternică. Chiar dacă ești prietenul Meu, ești atât de copleșit de falsa compasiune. Deci ascultă-mă.” De aceea a spus, aśocyān: "Te lamentezi pe un subiect care nu e deloc important.” Aśocya. Śocya înseamnă să te lamentezi, iar aśocya înseamnă că nu ar trebui să te lamentezi. Aśocya. Deci aśocyān anvaśocas tvaṁ prajña-vādāṁś ca bhāṣase. "Vorbești ca un mare învățat." Pentru că vorbea. Și acele lucruri erau corecte. Dar ce spune Arjuna, că varṇa-saṅkara, când femeile devin depravate, populația este varṇa-saṅkara, acesta este un fapt. Tot ce spunea Arjuna lui Kṛṣṇa pentru a evita să lupte era corect, erau lucruri corecte. Dar de pe platforma spirituală... Acele lucruri pot fi corecte sau incorecte, dar de pe platforma spirituală, ele nu trebuie să primească prea multă atenție. De aceea aśocyān anvaśocas tvam. Pentru că lamentarea era bazată pe conceptul corporal de viață. Conceptul corporal de viață este condamnat chiar la începutul instrucțiunilor lui Kṛṣṇa. Aśocyān anvaśocas tvam: (BG 2.11) "Te lamentezi din cauza conceptului corporal al vieții." Pentru că oricine este în conceptul corporal de viață nu este mai bun decât un animal.