RO/Prabhupada 0338 - Ce valoare are democrația? Toți proștii și ticăloșii
Lecture on BG 1.31 -- London, July 24, 1973
Catur-vidhā bhajante māṁ sukṛtina. Sukṛtina înseamnă pios. Kṛtī înseamnă expert în activitățile lumești. Deci cineva care este angajat în activități pioase este numit sukṛtī. Există două feluri de activități: nepioase, păcătoase și pioase Deci cineva care merge să se roage la biserică sau în templu, ”O Doamne, dă-ne pâinea noastră cea de toate zilele” sau ”Doamne, dă-mi niște bani,” sau ”Doamne, eliberează-mă de această suferință,” și ei sunt pioși. Nu sunt nepioși. Oamenii nepioși nu se vor preda niciodată lui Dumnezeu, Kṛṣṇa. Na māṁ duṣkṛtino mūḍhāḥ, prapadyante narādhamāḥ (BG 7.15). Aceste clase de oameni, păcătoși, ticăloși, cei mai josnici oameni, a căror cunoaștere a fost furată de māyā și demoni - aceste clase de oameni nu se vor preda niciodată lui Dumnezeu. De aceea sunt duṣkṛtina, nepioși. Deci Kṛṣṇa este pios, dar totuși el vrea bunăstarea familiei. Acesta este defectul său. A, Arjuna. Prosperitatea familiei. El vrea să fie fericit în societate, prietenie și iubire. De aceea spune că na kāṅkṣe vijayam. Aceasta se numește vairāgya. Śmaśāna-vairāgya. Este numită śmaśāna-vairāgya. Śmaśāna-vairāgya înseamnă că în India, hindușii ard corpul mort. Rudele duc corpul mor la ghāṭa pentru a fi ars, și când corpul este ars, toți prezenți acolo, pentru o vreme, devin un pic renunțați: ”O, acesta este corpul. Muncim pentru acest corp. Acum este terminat. Este ars până la cenușă. Care e beneficiul?” Acest tip de vairāgya, renunțare, există. Dar imediat ce revine de la ghāṭa, își începe iar activitățile. În śmaśāna, în ghāṭa, devine renunțat. Și imediat ce ajunge acasă, iar este plin de vigoare, cum să câștige bani, bani, cum să câștige bani. Deci acest tip de vairāgya este numită śmaśāna-vairāgya, temporară. El nu poate deveni vairāgī. Și a spus, na kāṅkṣe vijayam: (BG 1.31) ”Nu vreau victoria. Nu vreau asta.” Acesta este un sentiment temporar, Sentiment temporar. Acești oameni se atașează de viața de familie. Pot spune așa că ”Nu vreau această fericire, nu vreau această poziție bună, victoria. Nu vreau.” Dar vrea totul. Vrea totul. Pentru că nu știe ce este śreya. Śreya este Kṛṣṇa. De fapt, când cineva îl obține pe Kṛṣṇa sau conștiința de Kṛṣṇa, atunci poate să spună ”Nu vreau asta.” Ei nu vor spune asta. De ce vor spune, ”Nu vreau asta”? Ce avem aici? Presupunem că am un regat. Este regatul meu? Nu. Este regatul lui Kṛṣṇa. Pentru că Kṛṣṇa spune bhoktāraṁ yajña- tapasāṁ sarva-loka-maheśvaram (BG 5.29). El este proprietarul. Poate că sunt reprezentantul Său. Kṛṣṇa vrea ca toți să fie conștienți de Kṛṣṇa.
Deci datoria regelui, ca reprezentant al lui Kṛṣṇa, este să facă toți cetățenii conștienți de Kṛṣṇa. Atunci își face datoria. Și pentru că regii nu au făcut asta, de asta monarhia este abolită peste tot. Deci regii, oriunde este monarhie, puțin, măcar o fațadă de monarhie, la fel cum există în Anglia, de fapt dacă regele devine conștient de Kṛṣṇa, el devine reprezentantul lui Kṛṣṇa și atunci întreaga față a regatului se va schimba. E nevoie de asta. Mișcarea noastră a conștiinței de Kṛṣṇa are acest scop. Nu ne place foarte tare această așa numită democrație. Ce valoare are democrația? Toți proștii și ticăloșii. Votează alt prost și ticălos, și el devine prim ministru, sau asta sau alta. La fel cum... În atâtea cazuri. Asta nu e bine pentru oameni. Nu suntem pentru această așa numită democrație, pentru că ei nu sunt educați. Dacă regele este educat... Acesta era sistemul monarhic. Ca Yudhiṣṭhira Mahārāja sau Arjuna sau oricine. Toți regii. Rājarṣi. Erau numiți rājarṣi.
- imaṁ vivasvate yogaṁ
- proktavān aham avyayam
- vivasvān manave prāha
- manur ikṣvākave 'bravīt
- (BG 4.1)
Evaṁ paramparā-prāptam imaṁ rājarṣayo viduḥ (BG 4.2). Rājarṣayaḥ. Rāja, rege înseamnă că nu este doar rege. Este și un mare ṛṣi, sfânt, la fel cu Mahārāja Yudhiṣṭhira sau Arjuna. Ei sunt sfinți. Ei nu sunt obișnuiți, acești regi bețivi care ”Am atâția bani. Să beau și să danseze prostituatele.” Nu așa. Ei erau ṛṣi. Chiar dacă erau regi, erau ṛṣi. De asemenea rege e nevoie, rājarṣi. Atunci oamenii vor fi fericiți. În Bengal există un proverb, rājara pāpe rāja naṣṭa gṛhiṇī doṣe gṛhastha bhraṣṭa. În viața de gṛhastha, de familie, dacă soția nu este bună, atunci nimeni nu va fi fericit în acea casă, viața de gṛhastha, de familie. La fel într-un regat, dacă regele nu e pios, atunci totul, toți vor suferi. Asta e problema.