RO/Prabhupada 0539 - Încercați să înțelegeți această mișcare de conștiență de Krișna
Janmastami Lord Sri Krsna's Appearance Day Lecture -- London, August 21, 1973
Deci, de fapt, dacă suntem doritori de pace și liniște în societate, atunci trebuie să fim foarte serioși să-l înțelegem pe Kṛṣṇa. Aceasta este cererea noastră. Nu o luați într-un mod neglijent, mișcarea conștienței de Kṛṣṇa. Această mișcare poate rezolva toate problemele vieții, toate problemele din lume. Sociale, politice, filosofice, religioase, economice - totul poate fi rezolvat de conștiența de Kṛṣṇa. Prin urmare, cerem celor care sunt conducători, la fel cum Excelența Sa este prezentă aici, ar trebui să încercați să înțelegeți această mișcare a conștienței de Kṛṣṇa. Este foarte științifică, autorizată. Nu este o speculație mentală sau o mișcare sentimentală. Este cea mai științifică mișcare. Prin urmare, invităm toți liderii din toate țările: încercați să înțelegeți. Dacă sunteți serioși, dacă sunteți de fapt rezonabili, veți înțelege că această mișcare a conștienței de Kṛṣṇa este mișcarea sublimă pentru bunăstarea întregii societăți umane. Asta e un fapt. Oricine poate veni. Suntem pregătiți să discutăm acest subiect. Kṛṣṇa bhūliyā jīva bhoga vāñchā kare. Noi nu ar trebui...
Viața noastră umană, scopul final al vieții umane este să atingă nemurirea. Tyaktvā dehaṁ punar janma naiti (BG 4.9), Asta este ... Noi am uitat acest lucru. Pur și simplu ne conducem viața precum pisicile și câinii, fără să știm că putem realiza acea perfecțiune a vieții unde nu va mai fi naștere, nu va mai fi moarte. Nu înțelegem nici măcar faptul că există posibilitatea de amṛtatvam. Dar totul este posibil. Amṛtatvam. Nimeni nu vrea să moară. Asta e un fapt. Nimeni nu vrea să devină bătrân, nimeni nu vrea să devină bolnav. Aceasta este înclinația noastră naturală. De ce? Deoarece inițial, în forma noastră spirituală, nu există naștere, nici moarte, nici bătrânețe, nici o boală. Deci, după procesul evolutiv, de la acvatice, păsări, animale, plante, copaci, când ajungeți la această formă, a formei umane a corpului după ... Aśītiṁ caturaś caiva lakṣāṁs tād jīva-jātiṣu. Acesta este un proces evolutiv. Noi ajungem la forma umană a corpului. Atunci ar trebui să știm care este scopul vieții. Scopul vieții este amṛtatvam, să devenim nemuritori. Asta ... Poți deveni nemuritor pur și simplu devenind conștient de Kṛṣṇa. Spune Kṛṣṇa. Este un fapt. Trebuie doar să înțelegem. Janma karma me divyaṁ yo jānāti tattvataḥ. Dacă încercați să-l înțelegeți pe Kṛṣṇa într-adevăr, tattvataḥ, apoi, tyaktvā dehaṁ punar janma naiti (BG 4.9), după renunțarea la acest corp, nu mai acceptați nici un corp material. Și de îndată ce nu accepți nici un corp material înseamnă să devii nemuritor. Deoarece prin natura noastră suntem nemuritori.
Astfel, Kṛṣṇa apare, Kṛṣṇa apare ca să ne învețe această lecție, cum că "Voi sunteți nemuritori prin natură. Ca suflete spirituale, sunteți parte integrantă din Mine. Eu sunt nemuritor. Deci, și voi sunteți nemuritori. În mod inutil, încerci să fii fericit în această lume materială.
- mamaivāṁso jīva bhūto
- jīva-loke sanātanaḥ
- manaḥ saṣṭanindriyāni
- prakṛti-sthāni karṣati
- (BG 15.7)
Pur și simplu lupta pentru ..., inutil. Cel mai bun lucru este că te-ai bucurat de simțuri în atâtea varietăți de viață, precum pisici, câini, ca semizei, ca arbori, ca plante, ca insecte. Acum, în această formă umană de viață, nu fii captivat de viața senzuală. Încearcă să-l înțelegi pe Kṛṣṇa. Acesta este verdictul lui śāstra. Nāyaṁ deho deha-bhājāṁ nṛloke kaṣṭān kāmān arhate viḍ-bhujāṁ ye (SB 5.5.1). Pentru a lucra din greu, precum câinii și porcii pentru satisfacerea simțurilor, nu este ambiția vieții umane. Viața umană este menită pentru austeritate. Tapo divyaṁ putrakā yena śuddhyet sattvam. Trebuie să ne purificăm existența. Aceasta este misiunea vieții umane. De ce îmi voi purifica existența mea sattva? Brahma-saukhyam tv anantam. Apoi, veți obține plăcere nelimitată, fericire nelimitată. Aceea este adevărata plăcere. Ramante yogino "nante satyānanda-cid-ātmani iti rāma-padenāsau paraṁ brahmābhidhīyate (CC Madhya 9.29).