MO/Prabhupada 0052 - Diferența dintre un bhakta și un karmi
Lecture on SB 1.2.9-10 -- Delhi, November 14, 1973
Aceasta este distincția dintre bhakti și karma. Karma este satisfacerea simțurilor, iar bhakti satisface Domnul. Același lucru. Prin urmare, oamenii nu pot înțelege care este diferența dintre bhakta și karmī. Karmī își satisface propriile simțuri, iar bhakta satisface simțurile Lui Kṛṣṇa. Trebuie să existe o anumită satisfacție a simțurilor. Dar când îl satisfaceți pe Kṛṣṇa, aceea se numește bhakti. Hṛṣīkeṇa hṛṣīkeśa-sevanaṁ bhaktir ucyate (CC Madhya 19.170). Hṛṣīka înseamnă simțuri, simțuri purificate. Asta am explicat ziua trecută, precum:
- sarvopādhi-vinirmuktaṁ
- tat-paratvena nirmalam
- hṛṣīkeṇa hṛṣīkeśa-
- sevanaṁ bhaktir ucyate
- (CC Madhya 19.170)
Bhakti nu înseamnă să vă opriți munca. Bhakti nu înseamnă fanatism sentimental. Aceea nu este bhakti. Bhakti înseamnă să-ți angajezi simțurile pentru satisfacția proprietarului simțurilor. Aceasta se numește bhakti. Prin urmare, numele lui Kṛṣṇa este Hṛṣīkeśa. Hṛṣīka înseamnă simțuri. Și hṛṣīka īśa, El este controlorul simțurilor. De fapt, simțurile noastre nu funcționează independent. Putem înțelege asta. Kṛṣṇa conduce. Sarvasya cāhaṁ hṛdi sanniviṣṭo mattaḥ smṛtir jñānam apohanaṁ ca (BG 15.15). Mattaḥ smṛtir jñānam apohanaṁ ca. Un om de știință lucrează pentru că Kṛṣṇa îl ajută, nu că el lucrează în mod independent. Asta nu este posibil. Dar el a vrut astfel. Prin urmare, Kṛṣṇa îi oferă facilitățile. Dar, de fapt, Kṛṣṇa lucrează. Acestea sunt explicate în Upanișade. Fără a-l avea pe Kṛṣṇa lucrând, fără a vedea, fără vederea Lui Kṛṣṇa, nu puteți vedea. La fel cum raza soarelui este explicată în Brahma-saṁhitā. Yac-cakṣur eṣa savitā sakala-grahāṇāṁ. Soarele este unul dintre ochii lui Kṛṣṇa.
- yac-cakṣur eṣa savitā sakala-grahāṇāṁ
- rājā samasta-sura-mūrtir aśeṣa-tejāḥ
- yasyājñayā bhramati sambhṛta-kāla-cakro
- govindam ādi-puruṣaṁ tam ahaṁ bhajāmi
- (Bs 5.52)
De aceea, soarele fiind unul dintre ochii lui Kṛṣṇa, pentru că soarele se ridică acolo, pentru că soarele vede, deci și voi vedeți. Nu puteți vedea în mod independent. Ești atât de mândru de ochii tăi. Care este valoarea ochilor voștri dacă nu există lumină solară? Nu poți vedea. Chiar și această electricitate, este derivată din soare. De fapt, când Kṛṣṇa vede, și voi puteți vedea. Aceasta este poziția. Deci, simțurile noastre ... În Bhagavad-gītā se spune, sarvataḥ pāṇi-pādaṁ tat. Sarvataḥ pāṇi-pāda ... Kṛṣṇa are mâinile și picioarele Sale peste tot. Care sunt acestea? Mâinile mele, mâna ta, piciorul tău - acestea sunt ale Lui Kṛṣṇa. Ca și cum cineva spune că am ramuri în întreaga lume. Deci, aceste ramuri lucrează sub conducerea persoanei supreme. În mod similar, și Kṛṣṇa. Prin urmare, Kṛṣṇa este numit Hṛṣīkeśa, Hṛṣīkeśa. Deci treaba noastră este ... Bhakti înseamnă atunci când ne angajăm hṛṣīka, indriya, simțurile noastre, în slujba proprietarului simțurilor. Aceasta este viața noastră perfectă. Asta este perfecta noastră ... Dar, de îndată ce dorim să ne folosim simțurile pentru satisfacerea simțurilor, aceea se numește karma. Aceea se numește viață materială. Prin urmare, pentru un bhakta nu este nimic material. Aceea este īśāvāsyam idaṁ sarvam (ISO 1). Un bhakta vede că totul aparține lui Kṛṣṇa. Īśāvāsyam idaṁ sarvaṁ yat kińca jagatyāṁ jagat, tena tyaktena bhuñjīthā. Totul apartine Lui Kṛṣṇa. Prin urmare, orice ne dă Kṛṣṇa ... Ca un maestru. Maestrul îi oferă ceva servitorului, "Vă puteți bucura de acest lucru". Acest prasdam. Prasāde sarva-duḥkhānāṁ hānir asyopajā ... Aceasta este viața. Dacă deveniți conștienți de Kṛṣṇa, dacă înțelegeți că "totul aparține lui Kṛṣṇa, Chiar și mâinile și picioarele, ele aparțin lui Kṛṣṇa, toate părțile corpului meu, ele aparțin lui Kṛṣṇa, dar atunci ar trebui să fie folosite pentru Kṛṣṇa ", iar aceasta se numește bhakti.
- anyābhilāṣitā-śūnyaṁ
- jñāna-karmādy-anāvṛtam
- ānukūlyena kṛṣṇānu-
- śīlanaṁ bhaktir uttamā
- (Brs. 1.1.11)
Acest lucru l-a făcut Kṛṣṇa, hm, Arjuna l-a făcut. El a vrut să-și satisfacă simțurile prin evitarea luptei, dar el a acceptat, după ce la auzit Bhagavad-gītā, că "Da, Kṛṣṇa este Persoana Supremă".
- ahaṁ sarvasya prabhavo
- mattaḥ sarvaṁ pravartate
- iti matvā bhajante māṁ
- budhā bhāva-samanvitāḥ
- (BG 10.8)
Aceste lucruri sunt foarte bine explicate în Bhagavad-gītā. Acesta este studiul preliminar al vieții spirituale. Și dacă suntem de fapt convinși de învățăturile lui Bhagavad-gītā, atunci ne predăm lui Kṛṣṇa. Kṛṣṇa vrea asta. Sarva-dharmān parityajya mām ekaṁ śaraṇaṁ vraja (BG 18.66). El vrea asta. Când începem de fapt acest proces, se numește śraddhā. Śraddhā. Acest lucru a fost explicat de Kavirāja Gosvāmī, care este sensul lui śraddhā.