MO/Prabhupada 0509 - Acești oameni spun că animalele nu au suflet
Lecture on BG 2.18 -- London, August 24, 1973
Prabhupāda: Vinā paśughnāt (SB 10.1.4). Este afirmația regelui... Care este acesta?
Devotat: Yudhiṣṭhira.
Prabhupāda: Nu Yudhiṣṭhira.
Devotat: Parīkṣit, Mahārāja Parīkṣit.
Prabhupāda: Mahārāja Parīkṣit. El a spus: conștiința de Dumnezeu, conștiința de Kṛṣṇa, nu poate fi înțeleasă de cineva care ucide animale. Vinā paśughnāt (SB 10.1.4). Nivṛtta-tarṣair upagīyamānāt. Veți vedea că cei care omoară animale, așa zișii creștini sau musulmani, nu pot înțelege. Ei sunt pur și simplu fanatici. Nu pot înțelege ce este sufletul, cine este Dumnezeu. Ei au unele teorii și cred că noi suntem o religie. Ce este păcatul, ce sunt activitățile pioase, ei nu pot înțelege aceste lucruri pentru că omoară animale. Nu e posibil. De aceea Domnul Buddha a predicat ahiṁsā. Ahiṁsā. Pentru că a văzut că întreaga rasă umană merge spre iad datorită uciderii de animale. "O să-i opresc ca să poată deveni în viitor înțelepți." Sadaya-hṛdaya darśita: Două părți. În primul rând era plin de compasiune, deoarece animalele neajutorate erau ucise. Și în al doilea a văzut că "întreaga rasă umană se îndreaptă spre iad. Deci trebuie să fac ceva". De aceea a trebuit să nege existența sufletului, deoarece creierul lor nu putea tolera astfel de lucruri. De aceea nu a spus nimic despre suflet sau Dumnezeu. A spus doar "opriți uciderea animalelor". Dacă vă ciupesc, simțiți durere. Deci de ce ar trebui să-i facem pe alții să sufere? Nu contează că nu are suflet; e în regulă. Nu a spus nimic despre suflet. Deci acești oameni spun că animalele nu au suflet. E în regulă, dar simt durere când sunt omorâte. Deci și voi simțiți durere. Așa că de ce să provocați durere altora? Aceasta este teoria Domnului Buddha. Sadaya-hṛdaya darśita-paśu-ghātam. Nindasi yajña-vidher ahaha śruti-jātam. El a respins: "nu accept Vedele". Pentru că în Vede există uneori recomandări, nu pentru omorârea, ci pentru reîntinerirea unui animal. Dar uciderea, în acel sens, este pentru sacrificiu. Dar Domnul Buddha nu a acceptat omorârea animalelor nici în sacrificii. De aceea, nindasi. Nindasi înseamnă că a criticat. Nindasi yajña-vidher ahaha śruti-jātaṁ sadaya-hṛdaya darśita. De ce? Era atât de bun și plin de compasiune. Aceasta este conștiința de Kṛṣṇa. Dumnezeu este foarte bun, plin de compasiune. Lui nu Îi place. Dar când e necesar, El poate ucide. Dar uciderea făcută de El și cea făcută de noi e diferită. El e complet bun. Oricine este ucis de Kṛṣṇa, obține imediat eliberarea. Deci aceste lucruri sunt acolo. Nemăsurabile. Nu puteți măsura ce este sufletul, dar sufletul există și corpul e muritor. "Dacă, chiar dacă nu lupți, salvezi corpurile bunicului, învățătorului și ale altora, oricum vei fi devastat, pentru că ei sunt muritori. Antavanta înseamnă azi sau mâine. Presupunând că bunicul tău este deja bătrân. Dacă nu-l ucizi acum, să zicem peste un an sau șase luni, poate muri pentru că e deja bătrân. Aceste argumente sunt aduse. Argumentul principal este că Kṛṣṇa vrea ca Arjuna să lupte. El nu trebuie, nu trebuie să devieze de la datoria sa de kṣatriya. Nu ar trebui să fie copleșit de distrugerea corpurilor. De aceea El dă instrucțiunea: "corpul e diferit de suflet. Deci nu crede că sufletul va fi ucis. Ridică-te și luptă". Aceasta este instrucțiunea. Mulțumesc foarte mult.