MO/Prabhupada 0512 - Cel ce s-a predat naturii materiale trebuie să sufere
Lecture on BG 2.25 -- London, August 28, 1973
- yasyātma-buddhiḥ kuṇape tri-dhātuke
- sva-dhīḥ kalatrādiṣu bhauma ijya-dhīḥ
- yat-tīrtha-buddhiḥ salile na karhicij
- janeṣv abhijñeṣu sa eva go-kharaḥ
- (SB 10.84.13)
Go-kharah. Go-kharaḥ înseamnă măgari și vaci.
Această civilizație, civilizația modernă, nu are nicio informație despre suflet, este doar o turmă de animale, doar atât. Prin urmare, lor nu le pasă de rezultatul activităților lor, nu le pasă de activitățile virtuoase, cucernice sau vicioase. Ei iau totul... Această civilizație este asurică. Pravṛttiṁ ca nivṛttiṁ ca na vidur āsura-janāḥ (BG 16.7). Āsura-jana înseamnă acești ticăloși sau asura, ateiști, proști, ticăloși nu știu nimic despre pravṛtti și nivṛtti. Pravṛtti reprezintă subiectele care ar trebui |să ne intereseze. Aceasta este semnificația pravṛtti. Iar nivṛtti reprezintă subiectele care nu ar trebui să ne intereseze sau subiectele la care ar trebui să renunțăm. Acești āsura-jana nu cunosc aceste lucruri. Așa cum noi avem o inclinație spre pravṛtti. loke vyavāya āmiṣa mada-sevā nityasya jantuḥ. Fiecare entitate vie are... Există două naturi una spirituală și una materială. Din punct de vedere material sunt inclinațiile de a ne bucura de sex și de a consuma carne. āmiṣa, āmiṣa înseamnă mâncatul de carne și pește, sau ceva de genul acesta. Aceasta este semnificația cuvântului āmiṣa. Nonvegeteranian este nirāmiṣa. Deci āmiṣa și mada și vyavāya. Vyavāya înseamnă sex. Loke vyavāya āmiṣa mada-sevā. Desfrânarea și mâncatul cărnii, ouălor și băutul de vin. Mada. Mada înseamnă băutură alcoolică. Nityasya jantuḥ. Jantu. Când o persoană este în lumea materială este denumită jantu. Jantu înseamnă animal. Cu toate că este o ființă vie, nu poate fi denumită ca fiind un suflet jīva. Este jantu. Jantur dehopapattaye. Jantu. Acest corp material este dezvoltat pentru un jantu, un animal. Orice persoană care este lipsită de cunoașterea spirituală, e denumită jantu sau un animal. Aceasta este învățătura scripturilor. Jantur dehopapattaye. Cine primește acest corp material? Jantu, animalul. Deci atât timp cât noi vom accepta, vom continua să acceptăm sau să schimbăm corpul material, vom rămâne jantu, animale. Kleśada āsa dehaḥ. Un jantu, animal, poate să tolereze sau este forțat să tolereze. Similar cu un bou înjugat la un car și care este biciut. Trebuie să tolereze. Nu poate să iasă din această situație, Asemnănător când animalele sunt luate la abator pentru a fi ucise, trebuie să tolereze. Nu e altă cale. Deci acesta este un jantu.
Deci cel care s-a predat naturii materiale, trebuie să sufere. Trebuie să sufere. Nu este altă cale. Ai accepta acest corp. Trebuie să suferi. Kleśada āsa dehaḥ. Acest corp material înseamnă suferință. Și nu știu asta. Ei fac atât de multe aranjamente și planuri despre cum să devină fericiți, cum să devină pașnici fără a fi într-o condiție rea, dar ticăloșii nu știu că atât timp cât ai trupul material, fie el corp de rege sau de furnică - trebuie să suferi. Ei nu știu acest lucru. Prin urmare Kṛṣṇa spune aici să te îngrijești de suflet. Tasmād evam. Tasmād evaṁ viditvā. Încercați să înțelegeți că sufletul este important. Nu trebuie să vă lamentați pentru acest corp. A fost deja stabilit acest lucru. Veți obține atât de multă suferință și atât de mult confort. Cu toate că trupul, corpul material... Pentru că trupul material este de asemenea creat conform cu cele trei calități. Kāraṇaṁ guṇa-saṅgo 'sya sad-asad-janma-yoniṣu (BG 13.22).