RO/Prabhupada 1070 - Îndeplinirea de serviciu este religia eternă a entității vii
660219-20 - Lecture BG Introduction - New York
Referitor la conceptul de sanātana-dharma, putem să înțelegem conceptul de religie pornind de la înțelesul de bază al cuvântului sanscrit dharma. El înseamnă ceea ce este constant într-un anumit obiect. După cum deja am menționat, când vorbim despre foc, am concluzionat că în același timp există căldură și lumină împreună cu focul. Fără căldură și lumină, cuvântul foc nu are sens. În mod similar, trebuie să descoperim partea esențială a entității vii care îl însoțește întotdeauna. Acea parte care însoțește întotdeauna entitatea vie este calitatea sa eternă, iar partea eternă a calității entităţii vii este religia sa eternă. Când Sanātana Gosvāmī l-a întrebat pe Domnul Śrī Caitanya Mahāprabhu despre svarūpa, am discutat deja despre svarūpa fiecărei entități vii, svarūpa sau adevărata constituție a entității vii, Domnul a răspuns că poziția constitutivă a entității vii este să servească Personalitătea Supremă a Divinității. Dar dacă analizăm această parte a afirmației Domnului Caitanya, putem foarte bine vedea că fiecare entitate vie este constant angajată în activitatea de a servi alte fiinţe vii. O entitate vie servește o altă entitate vie în diferite poziții, și făcând asta, entitatea vie se bucură de viață. Un animal inferior servește un om, un servitor își servește stăpânul, A îl servește pe stăpânul B, B îl servește pe stăpânul C, C îl servește pe stăpânul D și asa mai departe. În aceste circumstanţe vedem cum un prieten îl servește pe altul, o mamă își servește fiul, soția îşi servește soțul sau soțul îşi servește soția. Dacă vom continua în acest spirit, vom observa că nu există niciun loc în societatea entităților vii unde să nu găsim activitatea de servire. Politicianul își prezintă programul publicului și convinge alegătorii de capacitatea sa de a servi. De asemenea alegătorul dă votul politicianului cu așteptarea că politicianul va face servicii societății. Negustorul îşi servește clientul și meseriaşul servește capitalistul. Capitalistul își servește familia, iar familia îl servește potrivit calităţilor eterne a entităţii vii eterne. În acest fel vedem că nicio fiinţă vie nu face excepție de la practica de a servi alte entități vii, și deci putem concluziona că serviciul este însoţitorul permanent al entităţii vii, și cu siguranţă putem concluziona că îndeplinierea de serviciu de o entitate vie este religia eternă a entității vii. Când un om aparține unui anumit tip de credință în funcție de un anumit timp și circumstanțele nașterii, și pretinde că este un hinduist, un musulman, un creștin, un budist sau orice altă sectă, sau sub-sectă, aceste desemnări sunt non-sanātana-dharma. Un hinduist își poate schimba credința și să devină musulman sau un musulman își poate schimba credința și să devină un hindu sau creștin etc.. dar în orice circumstanță o asemenea schimbare de credință religioasă nu îi permite să își schimbe ocupaţia eternă de a oferi servicii altuia. Un hinduist sau musulman sau creștin, în orice circumstanță, este servitorul cuiva. și de aceea practicarea unui anumit tip de credință nu este considerată sanātana-dharma, dar însoţitorul permanent al entității vii, adică îndeplinirea de servicii, este sanātana-dharma. De fapt noi suntem în relația de servitor cu Domnul Suprem. Domnul Suprem este cel care se bucură în mod suprem, iar noi, entitățile vii suntem etern supremii Săi servitori. Suntem creați pentru bucuria Sa. și dacă luăm parte, participăm în bucuria eternă cu Personalitatea Supremă a Divinității, asta ne face fericiți și nimic altceva. Independent, după cum am explicat deja, independent, orice parte a corpului, mâna, picioarele, degetele sau orice parte a corpului, independent nu poate fi fericită fără cooperarea cu stomacul, similar, entitatea vie nu poate fi niciodată fericită fără a îndeplini serviciu transcendental Domnului Suprem cu iubire. În Bhagavad-gītā adorarea semizeilor nu este aprobată, nu este aprobată pentru că... Se spune în Bhagavad-gītā în capitolul șapte, versetul douăzeci (BG 7.20), Domnul spune kāmais tais tair hṛta-jñānāḥ prapadyante 'nya-devatāḥ. Kāmais tais tair hṛta-jñānāḥ. Cei care sunt conduşi de poftă, doar ei adoră semizei, şi nu pe Domnul Suprem, Kṛṣṇa.