MO/Prabhupada 1067 - Trebuie să acceptăm Bhagavad-gita fără interpretări, fără omisiuni
660219-20 - Lecture BG Introduction - New York
Există facilități complete pentru micile părți complete, adică entitățile vii, să realizeze întregul. Toate tipurile de incompletitudine sunt experimentate din cauza incompletei cunoașteri a completului. Deci Bhagavad-gītā conţine cunoașterea completă a înțelepciunii vedice.
Întreaga cunoaștere vedică este infailibilă. Există diferite exemple despre cum considerăm cunoașterea vedică a fi infailibilă. De exemplu, în ceea ce-i privește pe hinduși, și cum ei acceptă cunoașterea vedică a fi completă, iată un exemplu semnificativ. Balega de vacă. Balega de vacă este excrementul unui animal. Conform cu smṛti sau înțelepciunea vedică, dacă cineva atinge excrementul unui animal, trebuie să se îmbăieze pentru a se purifica. Dar în scripturile vedice balega de vacă este considerată ca fiind pură. De fapt locurile sau lucrurile impure sunt purificate prin atingerea balegii de vacă. Dacă cineva se întreabă cum într-un loc se spune că excrementul unui animal este impur, iar în alt loc se spune că balega de vacă, fiind de asemenea excrementul unui animal, este pură, afirmațiile sunt contradictorii. Dar de fapt, pot părea contradictorii, dar pentru că este porunca vedică, în scop practic acceptăm asta. Și prin acceptare nu comitem greșeli. S-a observat de către chimiștii moderni, știința modernă, un anumit Dr. Lal Mohan Gosal a analizat foarte detaliat balega de vacă și a descoperit că balega de vacă are toate proprietățile antiseptice. În mod similar, din curiozitate, a analizat apa din Gange, Deci cunoașterea vedică este completă pentru că este dincolo de dubii sau greșeli. Și Bhagavad-gītā este esența întregii cunoașteri vedice. Deci cunoașterea vedică este infailibilă. Ea se propagă prin succesiunea disciplică perfectă.
Prin urmare cunoașterea vedică nu este rodul cercetării. Cercetările noastre sunt imperfecte deoarece căutăm totul prin intermediul simțurilor imperfecte. De aceea rezultatele cercetărilor noastre sunt de asemenea imperfecte. Nu pot fi perfecte. Trebuie să acceptăm cunoașterea perfectă. Cunoașterea perfectă descinde după cum se spune în Bhagavad-gītā, la început, evaṁ paramparā-prāptam imaṁ rājarṣayo viduḥ (BG 4.2). Trebuie să primim cunoașterea din sursa corectă, printr-o succesiune de maeștrii spirituali începând de la Domnul Însuși. Bhagavad-gītā este vorbită de Domnul Însuși. Și Arjuna, vreau să spun, discipolul care a primit învățăturile din Bhagavad-gītā, a acceptat totul așa cum este, fără omisiuni. Aceasta nu este permis, să acceptăm o parte din Bhagavad-gītā și să respingem o alta. Nu este admisibil. Trebuie să acceptăm Bhagavad-gītā fără interpretări, fără omisiuni, și fără să amestecăm propriile păreri subiective, deoarece ar trebui considerată ca fiind cea mai perfectă prezentare a cunoașterii vedice. Cunoașterea vedică este primită din surse transcendentale pentru că a fost vorbită in principal de Domnul Însuși. Cuvintele vorbite de Domnul sunt numite apauruṣeya, adică sunt nerostite de o persoană din lumea profană, afectată de cele patru tipuri de imperfecțiuni. O ființă vie din lumea profană suferă de patru imperfecțiuni ale vieții. O persoană din această lume 1) cu siguranţă comite greşeli, 2) este iluzionată, 3) încearcă să îi înșele pe alții, și 4) are simțuri imperfecte. Cu aceste patru tipuri de imperfecțiuni, cineva nu poate transmite informația perfectă despre cunoașterea atotcuprinzătoare. Vedele nu sunt așa. Cunoașterea vedică a fost pusă în inima lui Brahmā, prima entitate vie creată. Și Brahmā la rândul lui a distribuit-o fiilor și discipolilor săi la fel cum a fost primită inițial de la Domnul.